Dacă economia americană intră iar în recesiune, aşa cum avertizează majoritatea economiştilor, consecinţele ar putea fi mult mai dureroase decât ultima dată. Acum economia este mult mai slăbită decât în decembrie 2007, la începutul primei recesiuni, iar situaţia măsurilor pentru redresarea economică – inclusiv locurile de muncă, veniturile sau producţia industrială – este mai gravă în prezent decât era în urmă cu patru ani, scrie cotidianul american New York Times. În plus, creşterea economică a fost atât de slabă astfel încât aproape că nu s-a câştigat teren, cu toate că, oficial, recuperarea a început în iunie 2009.
Conrad DeQuadros de la RDQ Economics susţine că „ar fi dezastruos dacă Statele Unite intră în recesiune în acest moment, ţinând cont de faptul că nu şi-a revenit după ultima recesiune”.
Valul precedent al crizei a făcut ca americanii să îşi restrângă cheltuielile, iar acum ar fi nevoiţi să taie în carne vie. Mai mult, decidenţii politici au folosit majoritatea pârghiilor economice aflate la dispoziţia lor pentru a combate ultima recesiune, astfel că acum le-ar mai rămâne puţine opţiuni disponibile. Frica şi nesiguranţa au crescut în ultimele zile după ce agenţia Standard & Poor’s a retrogradat Statele Unite, iar Europa încearcă cu disperare să depăşească criza datoriilor suverane.
Preşedintele Barack Obama a recunoscut această provocare, precizând că „misiunea urgentă” pe care o au Statele Unite este să dezvolte economia şi să creeze locuri de muncă. În ultimii patru ani, de când a început recesiunea, populaţia aptă de muncă a crescut cu trei procente, iar dacă economia ar fi fost sănătoasă, numărul locurilor de muncă ar fi trebuit să crească cel puţin cu acelaşi procent. În schimb, numărul lor a scăzut. Faţă de perioada de dinaintea crizei, numărul locurilor de muncă este cu cinci procente mai mic, iar rata somajului este de 9,1 la sută comparat cu cinci procente cât era înainte de începerea crizei.
Chiar şi americanii care lucrează, muncesc în general mai puţin – un muncitor din sectorul privat are o săptămână de lucru mai scurtă decât acum patru ani. Angajatorii au renunţat, în primul rând, la schimburile suplimentare şi la angajaţii străini sau mai slabi. Dacă se va întoarce recesiunea, nu se ştie câte afaceri ar mai putea rezista. De asemenea, cu mai puţine slujbe şi mai puţine ore lucrate, veniturile sunt mai mici ceea ce creează obstacole pentru economia americană care se baza în principal pe consum.
Economistul şef de la Credit Suisse, Neal Soss, le-a spus jurnaliştilor de la New York Times, că „în timpul crizei financiare, atunci când pieţele îngheaţă, primul răspuns a fost „trebuie să fac rost de bani lichizi”. Iar cel mai simplu mod de a face rost de bani este să faci concedieri masive pentru a nu mai încărca ştatele de plată„.
Mai precis, lichidităţile pe care le au companiile astăzi ar putea acţiona ca un tampon împotriva concedierilor în cazul în care cererea scade. „Unii susţin că o altă recesiune ar fi mult mai gravă, în timp ce alţii susţin că se poate merge într-o altă direcţie. Nu ştim în acest moment. Dar în cele din urmă este o întrebare la care nu vrei să ştii neapărat răspunsul„, a mai spus Soss.
