TVA va fi redusă la 9%, din luna iunie, pentru toate produsele agroalimentare, inclusiv la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publice, a anunţat premierul Victor Ponta. Consultanții fiscali avertizează însă că scăderea veniturilor la buget în urma reducerii TVA va fi acoperită din creșteri de taxe și impozite. Iar, pe termen scurt, prețul la raft al alimentelor nu va scădea.
Guvernul avea de ales între scăderea TVA la alimente și reducerea cotei standard de TVA la 20%. „Cu siguranță că s-a ținut cont de impactul fiscal mai redus al primei variante atunci când s-a luat această decizie“, ne-a spus consultantul fiscal Dan Schwartz. Acesta avertizează că o parte din scăderile veniturilor bugetare din TVA va fi acoperită din alte surse de natură fiscală – taxe și impozite. „Deocamdată nu cunoaștem cu cât vor fi acestea majorate fiindcă nu a ieșit din Parlament varianta finală a Codului Fiscal. Însă, cu siguranță că Executivul și-a făcut un calcul și a constatat că taxa pe construcții speciale, la care se va renunța anul viitor, aduce mai mulți bani la buget decât se aștepta, iar controalele ANAF, cu toate abuzurile, au reușit să îmbunătățească colectarea la buget“, susține Schwartz.
De altfel, Victor Ponta a arătat că măsura poate fi susţinută deoarece, în primul trimestru al acestui an, încasările la buget sunt de 5 miliarde lei în plus faţă de trimestrul similar de anul trecut. Alte argumente pentru reducerea anticipată a TVA au fost sustenabilitatea, costul anual fiind estimat la 5 miliarde lei, din care 3,3 miliarde lei au fost deja încasaţi suplimentar în primul trimestru, faptul că este uşor de administrat printr-o aplicarea generală la toate alimentele şi băuturile nealcoolice, precum şi la serviciile de alimentaţie publică, reducerea evaziunii, creşterea competiţiei, ponderea cheltuielilor cu alimente în veniturile populaţiei, siguranţa alimentară, locurile de muncă fiscalizate în agricultură, industria agroalimentară şi alimentaţia publică.
De asemenea, Guvernul îşi menţine intenţia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din ianuarie. Prim- ministrul a precizat că Executivul s-a consultat cu Banca Naţională, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi că nu se aşteaptă la „foarte multe felicitări“, dar că instituţiile respective au înţeles care este strategia pe termen mediu şi lung.
Miza – reducerea evaziunii fiscale
În vreme ce asociațiile profesionale din industria alimentară sunt optimiste în ceea ce privește scăderea prețurilor și stimularea consumului, Dan Schwartz spune că pe termen scurt prețurile nu se vor modifica. „Pe termen lung, piața poate regla reducerea prețurilor pe bază de cerere și ofertă. Scăderea de taxe este o ușurare pentru producător, însă diferența de bani poate să rămână la comerciant, care mărește adaosul, sau chiar la producător. Mărfurile alimentare au cerere în România. Nu știu în ce măsură sunt căutate cele autohtone. Este posibil să crească importurile. Însă toate acestea sunt niște ipoteze. Guvernul ar fi trebuit să facă cu mai mult timp înainte un studiu de impact pentru a dimensiona efectele acestei măsuri“, arată consultantul fiscal. Există un studiu de impact privind reducerea TVA? Care sunt principalele concluzii ale acestuia? Am adresat aceste întrebări Ministerului Finanțelor și BNR, dar până la închiderea ediției nu am primit nici un răspuns.
Sorin Minea, președintele patronatului din industria alimentară – Romalimenta, este ferm convins că prețurile la toate produsele agroalimentare vor scădea cu 15%. „Mă refer la prețul la raft, în magazinele serioase, care nu bagă diferența în buzunar. Cred că s-a optat pentru această variantă, și nu pe reducerea TVA la 20%, fiindcă impactul este direct: scăderea prețurilor, creșterea consumului, creșterea încasărilor la buget și reducerea evaziunii fiscale. Astfel, ne aliniem la media europeană, cel mai mare TVA la produsele alimentare fiind de 26% în Danemarca și cel mai mic în Marea Britanie – 0%, inclusiv în restaurante“, ne-a spus Minea.
Acesta este de părere că stimularea consumului ar trebui să conducă și la creșterea numărului de locuri de muncă în industria de profil. „Însă, de exemplu, eu vreau să angajez personal pentru magazinele mele și nu vine nimeni. Salariile nete în industria agroalimentară variază de la 1.000 de lei pentru personalul necalificat și 4.000 de lei pentru cei cu specializare“, adaugă președintele Romalimenta. Aceleași opinii le împărtășește și Dorin Cojocaru, președintele asociației patronale române din industria laptelui – APRIL: „Cine nu scade prețul, nu vinde și cine nu vinde nu trăiește. Teoretic, prețul la raft al produselor lactate ar trebui să scadă cu minimum 10%, dar decizia aparține în final comerciantului. Mă aștept ca vânzările să crească în perioada următoare aplicării acestei măsuri cu 6-8% față de 2014“. Acesta arată că reducerea TVA va ajuta producătorii locali să devină mai competitivi cu cei din spațiul comunitar, astfel încât să facă față avalanșei de mărfuri venite din UE la prețuri foarte mici. Astfel, prin scăderea TVA producătorii autohtoni vor compensa costul transportului produselor din UE.
Tinu Sebeșanu, președintele orga-ni-zației patronale a hotelurilor și restaurantelor din România – HORA consideră că nu atât prețurile cât combaterea muncii la negru va fi principalul efect al acestei măsuri: „O măsură similară s-a luat în Franța, TVA în alimentația publică scăzând la 5,5%. Efectul imediat a fost acesta – mai mulți angajați cu carte de muncă și o colectare mai mare a taxelor aferente. În sistemul de alimentație publică de la noi lucrează circa 150.000 de persoane, multe însă fără carte de muncă. De aici pornește evaziunea fiscală. Dacă angajezi la negru, vei cumpăra marfă la negru și vei vinde la negru. Părerea mea este că prețurile la raft vor scădea cu 10%“.
Sebeșanu spune că în restaurante prețurile nu se vor reduce în aceeași măsură fiindcă sistemul este mai complicat și vor trebui schimbate rețetele. Iar pe litoral situația va fi alta fiindcă este vorba despre sezonalitate, iar prețurile ar putea crește.
