Proiectul privind modificarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptat iniţial de Camera Deputaţilor în 2018, însă ÎCCJ, PNL, USR şi preşedintele României depunând sesizări de neconstituţionalitate. Mai multe prevederi din actul normativ au fost declarate neconstituţionale de către Curte, în raport cu legea fundamentală şi cu unele directive ale Uniunii Europene.
După vot, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat că, astfel, după mai bine de doi ani, „produsul unei comisii odioase, care n-ar fi trebuit să existe niciodată, ajunge la gunoi”. Modificările la Codul penal şi Codul de procedură penală sunt catalogate de ministru drept ”calamităţi juridice” care ”ne-ar fi transformat în paradisul infractorilor”.
„Scurtă istorie:
– 4 iunie 2018: Parlamentul adoptă proiectul de modificare a Codului penal;
– 19 iunie 2018: Parlamentul adoptă proiectul de modificare a Codului de procedură penală;
Ambele – nişte calamităţi juridice, făcute după gustul şi interesul unor indivizi care, desi erau la putere, trăiau cu spaima că vor răspunde în faţa justiţiei pentru fărădelegile lor. Ne-au impus atunci aberaţia toxică a unor legi strâmbe, în folosul infractorului care trebuie protejat mai abitir decât victima. Ar fi trebuit denumite Codul Penalilor şi Codul pentru Protecţia Penalilor”, a scris, marţi, pe Facebook Stelian Ion.
Acesta a anunţat că, în 23 martie 2021, „cele două legi care ne-ar fi transformat în paradisul infractorilor sunt respinse de Camera Deputaţilor, for decizional”.
