Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, a inaugurat sâmbătă, la Niculiţel, proiectul ”Valorificarea turistică a mănăstirilor tulcene prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces şi de mediu”, cunoscut sub numele ”Triunghiul mănăstirilor”, relateaza Agerpres.
Implementarea proiectului înaintat spre finanţare încă din anul 2004 a fost întârziată din cauza lipsei fondurilor, ministrul Udrea considerându-l un exemplu în ceea ce priveşte existenţa infrastructurii în dezvoltarea turismului.
„Am venit aici în 2009 şi mi-am dat seama că este nevoie de infrastructură pentru dezvoltarea turismului, pentru o alternativă economică reală a zonei. E nevoie de investiţii, mai sunt lucruri de făcut. Dacă vrem să aducem turişti, iar primăriile să încaseze mai mulţi bani cu care să rezolve alte probleme locale, este nevoie de o strategie coerentă. Avem pentru Dobrogea şi Delta Dunării un program coerent, iar inaugurarea de aici este dovadă că nu doar vorbim. Facem lucruri cu adevărat importante”, a declarat, la festivitatea de inaugurare a proiectului „Triunghiul mănăstirilor”, ministrul Elena Udrea.
Aceasta i-a îndemnat pe locuitorii din zonă să nu fie dependenţi de stat şi de ajutoarele sociale.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Victor Tarhon, a mulţumit ministrului pentru sprijinul acordat în dezvoltarea judeţului.
„Este formidabil că am depăşit zona declaraţiilor politice şi a promisiunile neacoperite în realitate”, a declarat Tarhon.
În valoare de 75.880.405,41 lei, din care 61.561.633,77 lei – asistenţă financiară nerambursabilă, proiectul vizează modernizarea a 38,2 kilometri de căi de acces care unesc mănăstirile Saon, Celic-Dere şi Cocoşu şi are drept obiectiv dezvoltarea turistică durabilă şi a mediului de afaceri în nordul judeţului Tulcea.
De rezultatele acestui proiect vor beneficia, conform CJ, minimum 135.000 de turişti pe an, 40.000 de locuitori ai judeţului Tulcea şi 38 de agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în zonele avute în vedere de proiect sau în imediata apropiere a acestora.
Mănăstirea Cocoş, din apropierea localităţii Niculiţel, a fost ridicată în 1833 de trei călugări români veniţi de la muntele Athos. Prima biserică a mănăstirii a fost reparată în 1842 şi 1846 şi s-a păstrat până în 1910, când a fost demolată pentru a se construi biserica actuală, din mănăstirea de altădată rămânând doar turnul-clopotniţă ridicat între anii 1864 şi 1883. Mănăstirea care păstrează în prezent osemintele sfinţilor Atanasie, Camasis, Zotic şi Atalos, descoperiţi la Basilica paleo-creştină din Niculiţel, a fost puternic afectată de cutremurul din 1940 şi de incendiul din iulie 1947, când clopotniţa a ars, iar clopotele s-au topit.
Mănăstirea Celic, din apropierea localităţii Celic-Dere, comuna Frecăţei, a fost întemeiată între 1841-1844 de arhimandritul Athaniasie Lisavenco şi schimonahul Paisie ca mănăstire mixtă. A fost părăsită 10 ani şi distrusă în timpul Războiului Crimeei, când arhimandritul s-a refugiat în sudul Basarabiei de unde venise. În 1846, călugărilor li se construieşte un schit la Cilicul de Jos, actuala mănăstire Saon, Celicul rămânând mănăstire de călugăriţe. Biserica ‘Adormirea Maicii Domnului’ a acestei mănăstiri este construită începând cu 1901, până în 1932 ea căpătând aspectul pe care îl păstrează şi astăzi.
Mănăstirea Saon a fost înfiinţată în 1846 de călugării de la mănăstirea Celic şi s-a numit o perioadă Cilicul de Jos. A ţinut de mănăstirea amintită anterior până în 1881 când a devenit de sine stătătoare. Biserica păstrată până azi s-a construit începând cu 1912 pe locul uneia mai vechi din lemn care data din 1877. Biserica veche, construită în 1881, se mai păstrează şi astăzi.
În zona în care se dezvoltă proiectul se află şi Basilica Paleo-creştină din Niculiţel, un monument unic în Europa care, potrivit specialiştilor, reprezintă cel mai timpuriu exemplu de transpunere a concepţiilor arhitecturale greco-romane în arhitectura paleocreştină. În 1971, aici a fost descoperită o criptă martirică ce adăpostea osemintele a două grupuri de martiri.
