Deficitul de cont curent extern Ð un fel de consum net de resurse financiare din strainatate Ð a intrecut orice fel de limite. Pe masura ce s-a inaintat spre sfarsitul anului, rezultatele statistice au indicat o consolidare a cifrei de 50% depasire pe acest an a nivelului, deja fabulos, al deficitului de anul trecut. Explicatiile depasirii apar a fi, in principal, doua. Prima este surclasarea completa a exporturilor, care s-au extins normal, de catre importuri, care au scapat cu totul si cu totul caii. A doua explicatie este ca remiterile catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate Ð care in anii trecuti aveau o contributie substantiala la compensarea deficitului comercial Ð au stagnat sau chiar au dat inapoi, acoperind oricum o parte mereu mai mica din depasirea, in crestere, a exportului de catre importuri.
Constatandu-se ca este vorba de tendinte, si nu de oscilatii conjuncturale, problema o constituie de ce se intampla ceea ce se intampla si la ce ne putem astepta!
Motivele pot fi multiple pentru ca sunt in joc milioane de destine individuale, dar cel mai probabil, pe un plan mai general si cu un impact puternic, este vorba de stabilizarea in strainatate a unei parti mai mari a romanilor aflati acolo la munca, fenomen posibil in legatura cu legalizarea situatiei imigrantilor intr-o serie de tari vest-europene, dar in primul rand in Spania si Italia.
Transformarea, cu alte cuvinte, a unei parti a migratiei romanesti in emigratie este un fenomen cu consecinte dramatice, indeosebi pe termen lung, in plan politic, economic, social. Aici analizam doar impactul financiar asupra balantei de plati. In mod evident, stabilirea in strainatate a sute de mii de romani inseamna automat trimiteri mult diminuate de bani in tara. In conditiile apartenentei Romaniei la Uniunea Europeana, este de presupus ca un nou val de migratie romaneasca va lua calea spre Vest, dar nimeni nu poate spune ce dimensiuni va avea si cat din acesta va reprezenta migratie in sine si cat se va transforma in emigratie. Posibilitatile de castig mai mari in alte tari si sansele mici de recuperare rapida a decalajului din partea salariilor din Romania, noul statut al fortei de munca romanesti in Europa si deficitul de forta de munca din Vest vor constitui factori nu numai de migrare romaneasca spre Vest, dar si de stabilire in Vest din partea romanilor. In orice caz, nu se va mai putea conta pe mai departe pe o contributie egala cu cea din ultimii ani a remiterilor din partea lucratorilor romani in strainatate la balanta de plati a tarii.
Consecinta va fi grabirea unei explozii in conturile externe ale tarii pe care o provoaca discrepanta abominabila intre importuri si exporturi si care se va manifesta, in cel mai bun caz, intr-o devalorizare severa a leului.
Corectia, care va fi greu resimtita de populatie prin reinflamarea inflatiei, dar care va avea efecte benefice pentru exporturi si echilibrele economice, va elimina si distorsiunile economice si sociale pe care remiterile de bani catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate le produc acum.
Pentru ca efectul pozitiv al acestor remiteri pentru economie, prin contributia la compensarea in parte a deficitului comercial, este doar aparent. De fapt, acesti bani alimenteaza importurile si deci agraveaza deficitul comercial. Odata ajunsi in tara, ei cumpara in cea mai mare parte tot importuri, si nu produse romanesti. Mai rau, intrand in sistemul bancar, acesti bani apartinand in fond unor nevoiasi, sunt preluati, sub forma de credite, de imbogatitii tranzitiei pentru procurarea de produse si servicii de lux tot din import.
