Desi terenurile agricole din Romania sunt cele mai ieftine din Europa, micii agricultori risca sa dispara din cauza cheltuielilor si a taxelor carora trebuie sa le faca fata. Exista voci, atat in randul taranilor, cat si al agentilor imobiliari, care sustin ca impozitele din domeniul funciar sunt mult prea mari comparativ cu cele din domeniul imobiliar. Oamenii politici, dimpotriva, considera ca impozitele din domeniul agricol au menirea sa duca la circulatia terenurilor, la asociere si, in final, la cultivarea terenurilor, in cazul in care proprietarii nu au posibilitati financiare.
In Romania exista aproximativ 4,3 milioane de ferme la limita subzistentei, ceea ce reprezinta jumatate din cele noua milioane cate are Uniunea Europeana. Cel mai greu loviti de aderarea la UE sunt cei aproximativ un milion de mici producatori. Fermele lor nu sunt destul de mari pentru a ramane competitive, spre deosebire de cele comerciale mari, producatoare de cereale, care se simt deja confortabil pe piata. Mai mult, asteapta sa se dezvolte cu ajutorul fondurilor pentru dezvoltare rurala, in valoare totala de 7,5 miliarde de euro, pe care Romania le va primi pana la sfarsitul anului 2013. Guvernul incurajeaza consolidarea fermelor, oferind anual o renta de 100 de euro pe hectar proprietarilor batrani care isi vand pamantul si 50 de euro celor care il dau in arenda. Deja 23.000 de ferme au fost atrase in acest program, transferand drepturile de proprietate asupra a mai mult de 135.000 de hectare.
Silvestri: Impozitul funciar, mult prea mare
Artur Silvestri, analist imobiliar, considera insa ca impozitele din domeniul funciar sunt mult prea mari, raportat la lipsa de bani a taranilor, si este convins ca au fost stabilite la acest nivel special pentru a-i forta sa-si vanda proprietatile. Silvestri calculeaza, cu creionul pe hartie, cat il costa pe taran sa infiinteze o cultura: "10-12 milioane de lei pe hectar! Cat poate castiga un taran din cultivarea pamantului? 2,5 milioane de lei la hectar, in anii medii, si plateste un impozit de 2 la suta pe hectar, ceea ce inseamna foarte mult, in valori relative". Concluzia lui Silvestri este ca "impozitul pe hectar este de 2 la suta (din ceea ce castiga taranul – n.n.), in vreme ce un imobil de 350.000 de euro nu este impozitat cu 2 la suta din valoare! Fanetele – motorul zootehniei – sunt impozitate, in conditiile in care nu produc nimic, dar pe mana marilor combinatori pot deveni obiect de natura imobiliara", semnaleaza analistul imobiliar.
Perspectiva europeana
Gabriel Zamfir, deputat PNL, considera ca "terenurile agricole sunt acum subevaluate, ceea ce face ca impozitul sa nu fie chiar asa de mare". Zamfir nu exclude ca "legiuitorul sa fi avut in vedere o politica la nivel national care sa poata contribui la comasarea terenurilor, pentru a face posibil accesul la finantari". Cat priveste discriminarea pe care o semnaleaza unii in cazul impozitelor pentru imobile, Gabriel Zamfir se declara adeptul impozitarii generale a proprietatilor. Asta si pentru ca "nu putem sa facem altfel decat se practica pe piata UE. Trebuie sa ajustam procedurile potrivit acestor practici".
La randul sau, si Ionesie Ghiorghioni, deputat PD, membru in Comisia pentru agricultura, considera ca, din perspectiva europeana de a lucra pamantul, acest impozit este simbolic. "Trebuie sa indemnam proprietarii inclusiv la asocieri, pentru a reusi sa incaseze subventiile care vin pentru ei si sa nu simta povara", considera Ghiorghioni.
Valoarea de piata, prin evaluari certificate
Pentru evaluarea corecta a proprietatilor funciare, cea mai buna solutie, in opinia deputatului PNL Gabriel Zamfir, ar fi recurgerea la serviciul evaluatorilor profesionisti. Pe piata exista deja Agentia Nationala a Evaluatorilor din Romania, care lucreaza potrivit standardelor internationale in domeniu. Zamfir crede ca ar trebui ca fiecare administratie financiara, primarie sa faca licitatii si sa angajeze firme de expertiza in evaluare, care sa stabileasca valoarea de piata pentru proprietati sau sa dea posibilitatea oricarui cetatean sa se prezinte la administratiile financiare si primarii cu o astfel de evaluare a proprietatii sale. Impozitarea ar urma sa se faca raportat la valoarea stabilita de experti. In plus, spune Zamfir, primariile ar trebui sa aiba posibilitatea – potrivit unor strategii locale – sa creasca sau sa reduca impozitele pentru investitii, in functie de valoarea de baza. Asta ar face ca o persoana care locuieste intr-o cladire foarte costisitoare si nu-si permite sa plateasca un impozit mare, sa plece pur simplu, sa se mute si sa locuiasca acolo unde poate plati. Un proprietar de patru camere in centrul Bucurestiului, intr-un imobil foarte vechi si foarte scump, de exemplu de 250.000 de euro, ar trebui sa plateasca un impozit pe masura! Nimeni si nimic nu-l impiedica sa-l vanda si sa se mute intr-o zona, acolo unde poate plati, eventual la periferie. "Asa poate plati si taxele, poate sa-si renoveze casa si sa faca imbunatatiri, iar orasul nu ar mai arata ca acum, paraginit. Daca vrem sa fim populisti, spunem altfel. Dar, daca vrem sa ne plangem ca avem orasele asa paraginite si ca nu putem plati costurile, continuam asa. Daca insa vrem sa schimbam, lasam din mandrie si ne mutam", conchide Zamfir.
