După trei săptămâni de tensiune, bomba Bank of Cyprus a fost dezamorsată ca la Ploieşti, joi. Clienţii cu depozite peste 100.000 euro care nu apucaseră să retragă încă banii din sucursala românească nu vor sfârşi cu o parte a economiilor confiscate, ca în Cipru, ci vor intra sub umbrela Fondului Român de Garantare a Depozitelor prin Marfin Bank, entitate cu personalitate juridică română, care este supravegheată de BNR. Nu este vorba numai de depozite (din peste 240 milioane euro la finalul anului trecut în Bank of Cyprus au mai rămas 77 milioane), ci şi de o parte a creditelor fără probleme (doar 82 milioane euro din cele peste 500 milioane euro care existau în bilanţ la finalul lui 2012).
Cum mare parte din deponenţii Bank of Cyprus, supuşi unui stres considerabil în ultimele trei săptămâni, probabil că nu vor dori să migreze cu economiile între bănci cipriote, în ciuda fluturării asigurării Fondului de Garantare român, autorităţile au impus majorarea capitalului Marfin cu 20 milioane euro şi sunt pregătite să ofere împrumuturi de urgenţă în caz de nevoie. O spune textual şeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, într-un interviu pentru Mediafax („Cu un indicator de solvabilitate la nivelul celui pe care-l are acum Marfin Bank, nu am nici o îndoială că Banca Naţională a României va asigura acesteia, potrivit legii, lichiditatea necesară pentru a face faţă oricăror solicitări“).
Bank of Cyprus se transformă astfel într-un soi de zombie bank, care va gestiona doar creditele mai puţin atractive pentru a fi preluate de Marfin şi puţinele depozite care erau utilizate drept garanţii pentru creditele acordate. Până la urmă, din toată afacerea ar putea să iasă cel mai bine debitorii strâmtoraţi ai băncii, în ideea că portofolii întregi de împrumuturi vor fi vândute cu discounturi generoase recuperatorilor de creanţe, banca neputând onora, previzibil, solicitările de constituire de noi provizioane, din cauza situaţiei precare în care se află. Iar cu recuperatorii se negociază apoi diferit, având în vedere că aceştia plătesc, în medie, 5-15% din valoarea unui credit preluat. Cu alte cuvinte, cine are ceva bani deoparte şi forţa de negociere şi-ar putea răscumpăra avantajos împrumuturile de la BoC.
Cum de a ajuns Marfin să preia activele BoC, şi nu Raiffeisen sau Banca Transilvania (care şi-ar fi răscumpărat în acest fel şi felia deţinută de BoC), ce depuseseră oferte la rândul lor? Reprezentanţii BNR au vehiculat preţul ca fiind principala problemă, Banca Centrală a Ciprului refuzând ofertele „neatractive“. Ne întrebăm însă în ce condiţii acesta putea fi mai mic ca zero, din moment ce Marfin a preluat gratis activele BoC (ba, mai mult, Marfin primeşte 20 milioane euro pentru recapitalizare din Cipru). În opinia noastră, e foarte probabil ca BNR, dorind să unifice într‑o singură entitate problemele băncilor cipriote din România pentru a le aborda mai eficient, să fi impus această rezolvare.
Remember
Cipru a ajuns în luna martie la un acord cu troica creditorilor, prin care satele zonei euro şi FMI vor împrumuta 10 miliarde de euro pe parcursul mai multor ani, iar fondurile sunt condiţionate de restructurarea dură a sectorului bancar.
Astfel, a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki), va fi închisă, iar sumele garantate din depozitele bancare vor fi transferate la Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit a ţării. Sumele de peste 100.000 de euro ar putea înregistra pierderi de până la 80%, potrivit unor declaraţii ale oficialilor ciprioţi.
În cazul Bank of Cyprus, deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro vor afla în septembrie cu exactitate cât vor pierde din sumele care depăşesc acest prag de garantare, banca centrală din Cipru anticipând o pondere între 37,5% şi 60%. Deşi a informat iniţial sucursalele că măsurile nu vor fi aplicate şi în unităţile din alte state, Bank of Cyprus a decis să închidă sucursala din România începând cu 1 aprilie.
