Imaginați-vă că vă cazați într-un hotel, iar peste drum vedeți un imobil care arată ca după război. Parcă nu este vacanța ideală.
Pentru a opri fenomenul și a rezolva problema, primăriile de pe litoral au găsit o soluție: majorarea cu până la 500% a impozitului plătit de proprietarii acestor clădiri abandonate. Ultima unitate administrativă care a apelat la această metodă, la mijlocul săptămânii, este Primăria Mangalia.
„Consilierii locali au votat instituirea taxei de paragină pentru clădirile și terenurile abandonate sau neîngrijite, ai căror proprietari vor plăti impozite majorate cu până la 500% față de nivelul reglementat. Este vorba despre acele clădiri și terenuri lăsate în paragină, atât în oraș, dar mai ales în stațiuni, care reprezintă principala cauză a îndepărtării turiștilor de sudul litoralului. Măsura se aplică punctual, în baza unei evaluări prealabile, conform legii”, a declarat primarul Radu Cristian.
S-au stabilit și primele firme care vor plăti impozite majorate. Printre ele se află THR -Marea -Neagră, cu cinci active, dar și Poșta Română, Cereal-com Dolj și BNP Paribas Leasing Solutions IFN SA, deci nu vorbim numai despre unități turistice.
Constanța și Eforie, primele la majorări
Majorarea impozitelor din Mangalia vine după ce acest lucru s-a întâmplat deja în municipiul Constanța și în Eforie. În Constanța sunt supraimpozitați nu numai hotelierii (sunt mai rare cazurile de hoteluri lăsate în paragină aici sau în Mamaia), ci îndeobște proprietarii de case și terenuri neîngrijite.
„Mi-aş dori ca legislaţia să ne dea şi mai multe competenţe, astfel încât să fim mai fermi, pentru că imaginea de ansamblu a oraşului suferă. Toată lumea este nemulţumită, dar nu ştie că, în realitate, cele mai multe proprietăţi, fie că vorbim de terenuri, fie că vorbim despre clădiri, aparţin unor proprietari privaţi. Tocmai de aceea îi vom sancţiona pe toţi până când vor igieniza, vor aduce în stare corespunzătoare imobilele, sau vor vinde”, spunea, în vara acestui an, primarul Constanței, Decebal Făgădău.
Și consilierii din Eforie au aprobat, în unanimitate, supraimpozitarea, după ce autoritățile locale au numărat circa 150 de imobile părăsite în Eforie Nord și Sud.
„Atenție la abuzuri”
Specialiștii din turism sunt de acord cu aceste măsuri. Nicolae Moroianu, care este președintele Patronatului Neptun-Olimp, vicepreședinte al FPTR și consilier local în Mangalia, este unul dintre cei care a uinsistat ca supraimpozitarea să fie introdusă în Codul Fiscal.
„Privatizarea care s-a făcut în Neptun–Olimp în 2001-2002 a dus, în lipsa clauzelor clare, la situația de astăzi, în care ne confruntăm cu foarte multe clădiri abandonate. Sunt de acord cu supraimpozitarea, trebuie să luăm măsuri coercitive sau de stimulare, pentru că vorbim de stațiuni de interes național”, a declarat acesta pentru „România liberă“.
Moroianu atrage însă atenția la posibilele abuzuri. „Această măsură nu trebuie să devină o armă de răzbunare. În ședința de Consiliu Local de miercuri, din Mangalia, s-a cerut majorarea cu 500% pentru cinci locații ale THR și pentru unele terenuri care sunt pe câmp, neavând curaj să aplicăm măsura asupra unor investitori care au locații în centrul stațiunilor. Se spune că aplicăm la trei, patru sau cinci, ca să dăm un exemplu, dar ar trebui ca măsura să se aplice nediscriminatoriu”, a mai spus Nicolae Moroianu.
Acesta a precizat că autoritățile locale au avut timp, de la începutul anului, să identifice terenurile și clădirile lăsate în paragină, să facă dosare și să propună consiliului local majorarea impozitului pentru acestea.
Taxa de paragină, anulată de instanță
La finele anului 2010, primarul de atunci al Mangaliei, Claudiu Tusac, de la PSD, instituia o taxă specială pentru cei care și-au lăsat clădirile în paragină. Taxa a fost atacată în instanță de prefectul de atunci, Claudiu Palaz.
Acesta a invocat faptul că nu existau normele de aplicare, era pur și simplu la latitudinea primăriei să constate și să aprecieze dacă o clădire este în paragină, iar acest lucru putea naște abuzuri. Instanța i-a dat dreptate lui Palaz și a anulat taxa. Era nevoie însă de o măsură coercitivă.
În 2015, când premier era Victor Ponta și ministru al Economiei era actualul premier, Mihai Tudose, s-a modificat Codul Fiscal -astfel încât să se poată majora taxa cu până la 500%, prin hotărâre de consiliu local. De facto, noile prevederi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018.
„Acest abuz de drept de proprietate, cu clădiri lăsate vraişte, cu obiecte care au fost la un moment dat în circuitul turistic, apoi abandonate, cu privatizări eşuate, de exemplu la Neptun-Olimp Hotelul Panoramic, luat, privatizat şi lăsat în paragină, lucrurile nu pot rămâne aşa la nesfârşit, strică tot ce este împrejur. Propunem la aceste obiective care au fost supuse unui proces de privatizare clauzele post-privatizare activate, revăzute toate contractele şi reluat procesul de privatizare, dreptul şi obligativitatea autorităţilor locale de a sancţiona pe cei care strică imaginea zonelor turistice prin lăsarea în paragină a proprietăţilor, iar dacă autorităţile locale nu se implică, sancţionarea lor de către agențiile statului“, spunea, în 2015, Mihai Tudose.
