Ministerul Transporturilor instituie un adevărat regim poliţienesc de supraveghere a clădirii CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică), unde vor avea loc, în perioada 14 februarie-15 aprilie, licitaţiile pentru selecţia constructorilor pentru 182 kilometri de autostradă între Nădlac şi Sibiu. Printr-un ordin emis ieri de către ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, menit să instituie „măsuri sporite de asigurare a transparenţei şi secuităţii procesului de achiziţie publică”, clădirea CESTRIN va fi păzită şi monitorizată video, iar accesul persoanelor implicate în proceduri se va face doar în baza unui act de identitate. Accesul persoanelor în clădire se va permite doar pe la intrarea principală, pe baza prezentării actelor de identitate sau legitimaţiilor doveditoare. La începutul şi la finalul fiecărei zile de activitate, încăperile în care se vor desfăşura licitaţiile vor fi descuiate şi, respectiv, încuiate de către persoanele implicate în procesul de evaluare, cheile urmând a fi înmânate sub semnătură paznicilor, potrivit unui comunicat de presă remis ieri de Transporturi.
Constructorii: Boagiu face exerciţiu de imagine
Peisajul zugrăvit ne lasă să credem că licitaţiile sunt trucate peste noapte de indivizi mascaţi, care pătrund prin efracţie în spaţiile unde sunt depozitate ofertele, scot pixul din buzunar şi modifică ofertele de la licitaţii, ceea ce este o imagine falsă. „Sunt măsuri luate de ochii lumii, nu acolo, la
CESTRIN, sunt hotărâţi câş-ti-gă-torii. Dacă doreau transparenţă, rezultatele, inclusiv pe etape intermediare, trebuiau să fie făcute publice pe site-ul ministerului, la deschiderea ofertelor”, spune directorul unei importante firme de construcţii de drumuri. De altfel, consilierii ministrului Boagiu nu au putut răspunde pozitiv întrebării noastre, dacă presa va fi acceptată la deschiderea ofertelor.
Cum se truchează cu adevărat licitaţiile
Aranjarea unei licitaţii la Transporturi nu este foarte dificilă şi nu are legătură cu prezenţa sau absenţa camerelor video, ori cu sigilarea încăperilor. Cel mai simplu de aranjat sunt licitaţiile la care contează doar preţul cerut. În acest caz, comisia de licitaţie, formată din membri neindependenţi angajaţi ai companiei, descalifică firmele nedorite pe motive din cele mai diverse şi neserioase. Spre exemplu, o lună lipsă într-un CV de zece ani la unul dintre specialiştii-cheie ai firmei nedorite, sau o altă titulatură în ţara de origine din care vine specialistul în cauză – duce la excluderea ei din licitaţie. Firma poate fi exclusă dintr-o grămadă de alte motive, spre exemplu pentru că nu a avut avizul Mediului pentru o balastieră sau fiindcă utilajele sale nu erau avizate de Registrul Auto. Dacă, dimpotrivă se doreşte acordarea contractului unei anumite firme, membrii comisiei de licitaţiei închid ochii la aspectele de mai sus. Oricum, firmele descalificate nu au de unde să ştie cum au îndeplinit concurenţii lor criteriile cerute. În cazul licitaţiilor la care criteriul de atribuire e oferta avantajoasă economic, scoaterea nedoriţilor din joc e şi mai simplă. Preţul contează doar 30%, iar grosul punctajului e atribuit pe baza unor criterii a căror îndeplinire este judecată subiectiv.
