Mâine se anunţă o dezbatere furtunoasă la Senat, unde sunt aşteptaţi reprezentanţii Băncii Naţionale, subiectul fiind mult aşteptatul act normativ al dării în plată. Bancherii ameninţă cu scumpirea împrumuturilor, însă românii nu se mai grăbesc să ia credite.
Actuala formă a proiectului legislativ prin care cei care nu-şi mai pot plăti ratele ar urma să treacă imobilul ipotecat în proprietatea băncii nemulţumeşte mediul bancar din ţara noastră. Ca urmare, mai multe bănci au avertizat că vor scumpi creditele dacă legea va intra în vigoare, fără a fi modificată. Legea dării în plată va fi discutată, iniţial, în Comisia de Buget a Senatului, apoi va fi transmisă Comisiei Economice şi celei Juridice şi va fi înaintată plenului Senatului pentru dezbatere şi vot. Camera Deputaţilor este însă for decizional în ceea ce priveşte actul normativ.
Între timp, Banca Naţională a României (BNR) ar fi transmis Comisiei de Buget a Senatului o scrisoare cu recomandări referitoare la legea dării în plată, despre care însă preşedintele acestei comisii, Viorel Arcaş, nu ştie nimic, informaţiile apărând doar pe site-ul HotNews. Iniţiatorul legii, deputatul PNL Daniel Zamfir, a declarat că, potrivit informaţiilor iniţiale pe care le deţine, recomandările BNR sunt menite să facă legea „inaplicabilă“ pentru că cere impunerea unui plafon de 150.000 de euro pentru valoarea caselor care intră sub incidenţa legii şi condiţia ca ratele celor care au contractat împrumuturi să depăşească 65% din venit. De aceeași părere este și avocatul Gheorghe Piperea, creierul proiectului legislativ. „Ca să fie clar: o astfel de modificare a legii face ca voi toţi, cei care aşteptaţi legea cu sufletul la gură, să nu puteţi beneficia de ea. Veţi rămâne în continuare datori pe viaţă la bancă ori la colectorii de creanţă, chiar şi după ce vi se va fi vândut casa şi veţi fi fost evacuaţi şi aruncaţi în stradă. Sunt curios care va fi acel senator/deputat care îşi va asuma aceste amendamente. Să îl ştim şi noi. Şi să ştim şi din ce partid face parte. Sau, poate, e «independent». Fără o astfel de asumare, amendamentele măreţei BNR nu pot fi luate în considerare“, a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.
Reamintim că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara, la începutul lunii ianuarie, că senatorii şi deputaţii trebuie să aibă în vedere, la reexaminarea legii dării în plată, recomandările primite, inclusiv de la Banca Central Europeană, astfel încât legea să îi protejeze pe cei care au credite pentru locuinţe, şi nu pe speculatorii imobiliari.
Renunţă băncile la principala sursă de venit?
Mai multe instituţii de credit au anunţat că vor majora avansul dacă legea va intra în vigoare în actuala formă, lucru ce ar duce la dispariţia programului Prima Casă şi ar avea efecte devastatoare asupra pieţei imobiliare. Până acum Raiffeisen a decis să urce avansul la aproape 40% la creditele ipotecare, BCR a făcut o simulare cu o majorare a avansului, iar Unicredit, Banca Transilvania şi Bancpost analizează modificarea condiţiilor de acordare. Plutonului i se alătură şi BRD, Philippe Lhotte, directorul general al băncii, declarând că în această situaţie va creşte avansul. „Deci cine beneficiază, de fapt, de această lege? Doar speculatorii. Darea în plată este moartea programului Prima Casă“, spune șeful BRD.
De aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii BCR, care au realizat un studiu prin care arată că împrumuturile ipotecare vor deveni inaccesibile românilor fiindcă avansul va creşte la 30%. “Programul Prima Casă va dispărea, considerând situaţia efectivă în care garanţia statului devine nulă, conform prevederilor actuale ale Legii Darea în Plată, iar, fără garanţia statului, instituţiile financiar-bancare nu vor mai putea oferi facilităţile de avans scăzut şi dobândă redusă“, consideră analiştii de la BCR.
„În condiţiile în care oricum creditul dat companiilor este la minimum istoric, a renunţa la creditul dat populaţiei ar fi un gest sinucigaş. Eu, personal, nu cred că se va întâmpla ca vreo bancă să renunţe la astfel de credite. În prezent, sunt în derulare credite date populaţiei de peste 108 miliarde lei, din care peste 55% sunt credite ipotecare“, este de părere Piperea. Acesta consideră că statul român ar face o afacere mult mai bună dacă ar continua acest program de ajutorare a băncilor ca un program de creditare directă a tinerilor, printr-o autoritate de genul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, acest mecanism fiind reglementat şi în SUA, unde autorităţi dau credite sau garantează credite ipotecare.
