De la 1 februarie 2007, bancile raporteaza catre Biroul de Credit doar restante mai mari de 10 lei. Este vorba doar de intarzierile la plata care depasesc 30 de zile fata de data scadentei. Potrivit directorului general al Biroului de Credit, Serban Epure, in baza de date gestionata de aceasta institutie exista inscrisa o persoana cu 17 restante la 12 banci. "Acesta este varful actual si este vorba despre o situatie mostenita inainte de aparitia Biroului de Credit. Pe de alta parte, cea mai mare restanta este aproape de 200.000 de euro, aferenta unui credit imobiliar", a precizat Epure. Cele mai mici restante inscrise in aceasta baza de date au o valoare de 1 leu si au fost inscrise anterior lunii ianuarie.
Profilul rau-platnicului
Profilul restantierului la credite se pastreaza, ne-a declarat Serban Epure. "Barbatii sunt mai rau-platnici decat femeile. Prin urmare, portretul-robot al restantierului arata in felul urmator: barbat, din Bucuresti, cu varsta intre 35 si 39 de ani, restanta de valoare mica, la un credit de consum", afirma Epure. De altfel, cel mai mare volum de credite acordat este in Capitala, unde se inregistreaza si cele mai multe restante. "Nu cred ca pe o perioada foarte scurta se va schimba acest profil. Poate va avea loc doar o migratie, pe masura ce va trece timpul, spre grupa urmatoare de varsta", este de parere directorul general al Biroului de Credit.
Gradul de risc curent
Biroul de Credit calculeaza, la solicitarea bancilor, un indicator numit grad de risc curent. Practic, daca in baza de date a Biroului o persoana figureaza cu o restanta, se inmulteste valoarea acesteia cu numarul zilelor de intarziere. Biroul de Credit efectueaza doar aceasta operatie aritmetica si o transmite mai departe catre institutia care solicita raportul respectiv. "In functie de indicatorul calculat de noi, bancile includ clientul respectiv intr-o anume grupa de risc, conform normelor interne. De exemplu, daca gradul de risc curent calculat de noi este 100, o banca poate considera acest grad 100 ca fiind satisfacator si sa acorde un alt imprumut clientului respectiv, in timp ce o alta poate considera aceasta valoare ca fiind maxima si sa refuze accesul la credit. Noi transmitem acest grad de risc curent al solicitantului de credit, fara insa a impune prin aceasta un anumit comportament din partea bancilor. Este treaba institutiilor de credit sa aprecieze informatia pe care noi o furnizam", a declarat Serban Epure.
Romanii au invatat sa lucreze direct cu Biroul de Credit
In fiecare zi, Biroul de Credit primeste in jur de 70 de solicitari din partea persoanelor fizice. Acest fapt demonstreaza ca o parte dintre cei care doresc sa obtina un imprumut sau au deja unul au invatat sa lucreze cu "politia creditelor". Solicitarile primite din partea populatiei vizeaza fie verificarea informatiilor primite de la o banca, fie obtinerea unui raport inainte de a solicita un imprumut.
Evolutie oscilanta, tendinta crescatoare
Potrivit lui Serban Epure, evolutia restantelor a fost, in 2006, una oscilanta, iar tendinta a fost crescatoare. "Am inregistrat la sfarsitul lui 2006, fata de finalul lui 2005, o crestere de 140% a valorii restantelor curente, care s-a situat la peste 419 milioane lei. Diferenta si evolutia pot parea spectaculoase, dar este doar pe jumatate asa, pentru ca 70% din aceasta crestere se datoreaza institutiilor nou-intrate in sistemul nostru", a aratat directorul Biroului. Acesta crede ca este mult mai corect sa se foloseasca sintagma "restantele curente ale persoanelor fizice inregistrate la Biroul de Credit, si nu restantele populatiei". Si asta, pentru ca baza de date a Biroului este un sistem nou, in care nu sunt inscrise toate restantele populatiei. "Avem participanti noi care au intrat pe parcursul anului trecut si de aceea nu avem aceeasi baza de comparatie. Prin urmare, jumatate din cresterea de 140% se datoreaza noilor raportari primite de la institutiile intrate in sistem anul trecut. Daca folosim aceeasi baza, putem spune ca restantele au crescut cu 70%, adica intr-un ritm mai mic decat cel al creditarii, care a urcat in 2006 cu peste 80%", a mai spus Epure.
8 banci furnizeaza si informatii pozitive
La sistemul Biroului de Credit participa 23 de banci care detin o cota de piata de 97%, sase societati de credit de consum, o firma de leasing si o companie de asigurari. Cu informatii pozitive participa opt din cele 23 de banci, doua societati de credit de consum si compania de leasing dau si informatii pozitive. "Este greu sa estimez momentul in care toate bancile vor face si raportari pozitive. Avem si sprijinul BNR in acest sens. Am sperante mai mari ca anul acesta vom ajunge la o cota de piata semnificativa si cu informatiile pozitive", a precizat Epure.
Cum se "sterg" restantele din baza de date
Biroul de Credit nu poate "sterge" restantele unei persoane. Singura institutie care poate solicita acest lucru este banca sau societatea de credit care a facut raportarea catre Birou si doar in situatii justificate. Nu putine au fost cazurile de titulari cu credite achitate care apareau ca rau-platnici. Explicatia, eroarea ofiterului de credit la calculul dobanzii sau la intocmirea scadentarului sau modificarea dobanzii. Explicatiile bancilor in astfel de cazuri sunt multiple. Pentru un client care se afla inscris la Biroul de Credit acestea ajuta fix cat o frectie la un picior de lemn. In plus, bancile recurg la urmatorul mic santaj: recunosc in fata clientului ca au gresit si, culmea, ii ofera un alt credit. Ofiterii bancilor stiu foarte bine ca atunci cand un client solicita stergerea din lista de rau-platnici are motive intemeiate si, in plus, are nevoie de un alt imprumut. De ce sa fie luat de la o alta banca? Si, uite asa, clientul ramane captiv, iar bancile raporteaza credite mai mari de la an la an.
