Fostul senator și ziarist Sorin Roșca Stănescu a formulat, ieri, un denunț împotriva tuturor persoanelor care au săvârşit infracţiuni în legătură cu încheierea şi punerea în aplicare a Protocolului de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii.
Cei vizați în mod direct de sesizarea lui Roșca Stănescu sunt Laura Codruța Kövesi, George Maior, Florian Coldea, Tiberiu Nițu. Adică exact semnatarii Protocolului. Potrivit denunțului depus de Stănescu la Parchetul General, aceștia s-ar face vinovați de săvârşirea mai multor infracțiuni: abuz în serviciu, compromiterea intereselor Justiţiei, uzurparea funcţiei, delapidare, deturnare de fonduri, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. Avocatul Dan Chitic, cel ce îl reprezintă pe Roșca Stănescu în acest demers, crede că denunțul conține și expune fapte concrete, pertinente, însă consideră că o eventuală cercetare a persoanelor vinovate se va face, probabil, abia când semnatarii Protocolului nu vor mai fi în viață.
Conform materialului depus procurorilor, SRI a primit abilitarea să desfăşoare activităţi specifice organelor de cercetare penală speciale, însă numai în ceea ce priveşte „punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică”, abia prin OUG nr. 6/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din data de 14 martie 2016. Ceea ce înseamnă că, până la acea dată, orice fel de activităţi desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii în legătură sau în cadrul unor dosare penale instrumentate de parchetele din România a fost şi este ilegală. Cum OUG 6/2016 oferă SRI doar dreptul punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, Stănescu consideră în denunțul său că după data de 18 martie 2016 orice intervenție a SRI, cu excepţia arătată, a fost şi este ilegală.
„În mod evident, Protocolul de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii nu a garantat respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor sau dreptatea, fiind nesocotite Constituţia României şi legile naţionale. De asemenea, prin Deciziile nr. 637/2015 şi nr. 244/2016 ale Curţii Constituţionale s-a reţinut că sunt încălcate dispoziţiile Art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, atunci când are loc „delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului”. Contrar Constituţiei, prin Protocol au fost atribuite competenţe Serviciului Român de Informaţii care exced atât Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cât şi Codurilor de Procedură Penală (anterior şi actual, intrat în vigoare la data de 01 Februarie 2014)”, arată Roșca Stănescu în denunț.
Interferența SRI în procedurile de cercetare penală a fost ilegală
În susținerea demersului său, Roșca Stănescu lămurește și posibilele interpretări date de art. 142 alin.(1) Codul de Procedură Penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, care prevedea că actele de urmărire penală pot fi efectuate de procuror „ori de alte organe specializate ale statului”. Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 16 februarie 2016 s-a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin.(1) din Codul de Procedură Penală este neconstituţională. Iar Codul de Procedură Penală anterior preciza, în cuprinsul art. 912, faptul că „Procurorul procedează personal la interceptările şi înregistrările prevăzute în art. 911 sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală”. Prin urmare, spune Roșca Stănescu, chiar dacă s-ar susţine că, odată cu intrarea în vigoare a actualului Cod de Procedură penală (01 Februarie 2014), ofiţerii Serviciului Român de Informaţii au desfăşurat activităţi de supraveghere tehnică în cadrul proceselor penale din România în baza sintagmei regăsite în art. 142 alin. (1), este de observat că această prevedere nu exista înainte de 01 Februarie 2014. Iar Protocolul a fost încheiat la data de 04 Februarie 2009.
“Bineînţeles, chiar şi după intrarea în vigoare a actualului Cod de procedură penală (01 Februarie 2014), chiar şi în condiţiile existenţei acelei sintagme, ofiţerii Serviciului Român de Informaţii nu aveau dreptul să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică în cadrul proceselor penale din România, existând interdicţia expresă din Articolul 13 al Legii nr. 14/1992 privind organizarea şi Funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. Iar modificarea acestui articol şi inserarea excepţiei respective, care a devenit aplicabilă doar după data de 18 martie 2016, constituie dovada concretă”, a reclamat fostul ziarist și senator.
Abuz în serviciu și compromiterea intereselor justiției
Potrivit lui Stănescu, semnatarii Protocolului – Laura Codruța Kövesi, George Maior, Florian Coldea, Tiberiu Nițu – sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în exercitarea atribuţiilor de serviciu deoarece au îndeplinit în mod defectuos actele şi operaţiunile specifice. „Prin această îndeplinire defectuoasă, funcţionarul a cauzat pagube şi vătămări drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi/sau ale persoanelor juridice care au făcut obiectul cercetărilor în dosarele penale instrumentate de „echipele operative comune”, în dosarele penale în care ofiţerii Serviciului Român de Informaţii au administrat probe/mijloace de probă, respectiv în cele în care ofiţerii Serviciului au desfăşurat activităţi de anchetă/urmărire penală”, susține Roșca Stănescu.
O altă infracțiune atribuită semnatarilor Protocolului este cea de „Compromitere a intereselor justiţiei” sancționată de art. 277 Cod Penal. Cu privire la această infracţiune, Codul Penal arată că dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Or, susține Roșca Stănescu, prin articolele 3 şi 6 din Protocolul de cooperare s-au asigurat mecanisme prin care a existat un schimb concret de informaţii între organele de urmărire penală şi ofiţerii Serviciului Român de Informaţii, ultimii neavând altfel dreptul de a afla respectivele informații.
În ce privește posibilele fapte de delapidare și deturnare de fonduri, Stănescu susține că prin semnarea Protocolului între PICCJ și SRI resursele umane şi materiale ale parchetelor din România au fost folosite în cadrul unor activităţi care exced cadrul stabilit de procesul penal.
„În momentul în care ai un Parchet care dă rapoarte către o instituție din Executiv, cum este un serviciu secret, avem în mod cert o problemă majoră. Nu mai este respectată separația puterilor în stat. Dacă nu cumva găsim și elemente care arată că Parchetul era subordonat unei instituții în fața căreia, legal, nu ar fi trebuit să dea nici un fel de raport. Dacă aceste protocoale încalcă evident dispozitivele constituționale și legale, există pe cale de consecință niște responsabilități. Care nu sunt doar niște responsabilități politice, pentru că cei care le-au semnat nu sunt doar niște oameni politici sau nu sunt oameni politici. Iar responsabilitatea aceasta nu poate fi doar morală, ci penală”, a declarat avocatul Dan Chitic pentru RL.
