Institutul de Politici Publice a făcut o analiză a absorbţiei fondurilor UE în perioada 2008-2011 în mai multe programe operaţionale. Judeţul ce a absorbit cei mai mulţi bani e Suceava, în timp ce Iaşiul conduce în clasamentul primăriilor.
Atragerea fondurilor europene de către consiliile judeţene şi primăriile din România s-a făcut în bună măsură fără o prioritizare a proiectelor, cu supraestimarea posibilităţilor locale pentru asigurarea cofinanţării, arată un raport dat ieri publicităţii de către Institutul de Politici Publice. Documentul analizează capacitatea şi implicarea administraţiei publice locale în absorbţia durabilă a banilor europeni pentru modernizarea şi dezvoltarea comunităţilor din România.
În medie, în perioada 2008-2011 un consiliu judeţean din România a accesat 174,5 milioane lei, adică aproximativ 41,2 milioane de euro din fonduri structurale. Pe primele locuri în acest clasament se găsesc judeţele Suceava, cu 78,3 milioane euro accesate, Sălaj, cu 73,51 milioane euro, şi Ilfov, cu 66,54 milioane euro. Ultimele locuri sunt ocupare de Ialomiţa, cu 8,51 milioane euro, Alba, cu 9,57 milioane euro, şi Satu Mare, cu 17,49 milioane euro. Cei mai mulţi bani la nivelul primăriilor din oraşele reşedinţe de judeţ au fost cheltuiţi de Iaşi, anume 75,1 milioane euro, Oradea (72,93 milioane euro) şi Târgovişte (68,26 milioane euro). Municipiul Giurgiu nu a reuşit atragerea nici unui euro, arată datele IPP. La nivelul Capitalei, sectorul care a atras cele mai multe fonduri este sectorul 2, cu peste 4 milioane de euro. Sectorul 5 nu are nici un proiect finanţat din fonduri structurale.
Capitala a reuşit să obţină proiecte din fonduri structurale în sumă de 13,3 milioane euro. Sectoarele municipiului Bucureşti şi primăria Capitalei au atras în perioada 2008-2011 61,13 milioane de euro.
Cauzele absorbţiei slabe
Gradul redus al absorbţiei are numeroase motive, arată IPP. A existat o lipsă de viziune, concretizată în absenţa unei strategii coerente de dezvoltare a proiectelor de anvergură.
Acestea au reflectat mai degrabă „interesul local” sau capacitatea anumitor firme locale de consultanţă de a convinge autorităţile locale să depună proiecte. Au existat suprapuneri între domeniile propuse spre finanţare sau domenii rămase nefinanţate, în pofida nevoilor evidente. Un astfel de caz este infrastructura de sănătate, arată IPP.
Recomandări
Specialiştii IPP afirmă că autorităţile centrale trebuie să analizeze această situaţie pentru a aprecia cum anume vor fi direcţionate fondurile şi la ce dimensiune în următorul exerciţiu financiar, în special către cei care au dovedit capacitate sau, dimpotrivă, calibrându-şi eforturile faţă de autorităţile ce nu s-au descurcat în atragerea de fonduri.