Instituţiile financiare internaţionale au solicitat autorităţilor române să renunţe la practica vânzării energiei la preţuri sub nivelul pieţei. Termenele fixate pentru renegocierea contractelor au trecut, iar „băieţii deştepţi” din energie îşi văd în continuare liniştiţi de afacerile cu statul.
În prezent, Comisia Europeană analizează un posibil ajutor de stat acordat „băieţilor deştepţi” din energie, prin contracte cu Hidroelectrica, iar Consiliul Concurenţei a deschis o investigaţie privind legalitatea acestor acorduri.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat miercuri, la o conferinţă organizată de Mediafax, că instituţia pe care o conduce colaborează cu CE, care analizează posibilitatea unui ajutor de stat în cazul contractelor încheiate între Hidroelectrica şi traderii de energie în afara pieţei.
Investigaţii privind posibile ajutoare de stat
„Dacă va fi considerat ajutor de stat, Comisia Europeană te obligă să închei practica respectivă, iar banii luaţi de la companii vor fi returnaţi statului. CE încă analizează dacă va deschide investigaţia”, a spus Bogdan Chiriţoiu.
Sub presiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI), compania de stat Hidroelectrica a anunţat încă de anul trecut că va rezilia, în cel mai scurt timp, toate contractele încheiate în afara bursei de energie OPCOM.
Guvernanţii se angajaseră în faţa FMI ca, până la 31 decembrie 2011 să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica.
În urma misiunii de evaluare condusă de Jeffrey Franks la Bucureşti, din ianuarie -februarie, FMI a stabilit cu autorităţile române termenul de 15 februarie, pentru renegocierea contractelor bilaterale. După scurgerea şi acestui termen, autorităţile române, prin Ministerul Economiei au anunţat că nu au ajuns la o înţelegere cu beneficiarii contractelor bilaterale, în principal, aceştia neacceptând majorarea preţurilor.
Ministerul Economiei anunţă încă un termen, 23 februarie, tot fără rezultate clare. O parte dintre companii au acceptat creşterea preţurilor electricităţii pe care o cumpără de la Hidroelectrica, o parte au fost de acord cu creşterea preţurilor şi reducerea cantităţilor. Unii au acceptat o creştere foarte mică a tarifelor.
În luna martie, Hidroelectrica a început o nouă serie de discuţii pentru renegocierea a zece contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, cu intenţia de a finaliza aceste proces până la sfârşitul lunii martie. Iarăşi, niciun rezultat.
La 20 martie ministrul Economiei, Lucian Bode, a declarat pentru Mediafax că Guvernul va rezilia în „condiţii în care statul să nu piardă” contractele bilaterale prin care Hidroelectrica vinde energie dacă beneficiarii acordurilor comerciale nu vor accepta creşterea preţurilor, scăderea duratei şi a cantităţilor.
„Băieţii deştepţi” şi Hidroelectrica, pasibili de amenzi
Investigaţia anunţată miercuri de autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei şi care se referă la contractele bilaterale încheiate de compania de stat Hidroelectrica în afara pieţei „analizează posibilitatea unui ajutor de stat”. Astfel, companiile investigate – Hidroelectrica şi traderii parteneri, „băieţii deştepţi” din energie – sunt pasibile de amenzi. Este de altfel, încă o încercare a oficialilor de bloca contractele bilaterale, unele cu termene de finalizare în 2018.
La sfârşitul anului trecut, vicepreşedintele Comisiei Europene Joaquin Almunia atenţionase că toate contractele de vânzare a energiei ale Hidroelectrica, inclusiv cele cu Alro şi ArcelorMittal Galaţi, sunt analizate de Comisie, deoarece acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei. Oficialii Hidroelectrica au reacţionat spunând că cele două contracte menţionate nu se încadrează la categoria ajutrului de stat, „deoarece în toate cazurile livrarea s-a făcut la preţuri mai mari decât costul mediu de producţie, asigurând profitul companiei”.
În schimb specialiştii în energie susţin că menţinerea tarifele reglementate şi neliberalizarea pieţei de energie menţin aceste practici.
„Comparaţia nu trebuie făcută în raport cu preţul de producţie sau cu tariful reglementat. Preţul la care se vinde energia trebuie comparat cu preţul pieţei, altfel există susăiciunea ajutoarelor de stat”, a precizat specialistul în sisteme şi pieţe de energie, Jean Constantinescu.
