» BNR estimeaza ca majorarile de salarii vor produce inflatie.
» Bancile au nevoie de banii deponentilor.
In ciuda unei anumite nervozitati care se simte in societatea romaneasca, prognozele privind viitorul economiei arata bine, "nu curge sange", insa majorarile salariale promise vor stimula cresterea preturilor, in ciuda unei ieftiniri a petrolului, a avertizat ieri guvernatorul Mugur Isarescu.
Din cauza scenariilor de majorare a salariilor, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a revizuit in crestere usoara prognozele privind inflatia in 2008 si 2009, de la 6,6% la 6,7%, respectiv de la 4,2% la 4,5%. Totusi, scenariile bancii centrale vin pe fondul unor incertitudini tot mai mari, a declarat, luni, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Isarescu s-a ferit sa rosteasca vorba "criza", dar a avertizat ca "lucrurile sunt incalcite in acest moment in toate economiile lumii" si a lasat sa se inteleaga ca orice estimare este in acest moment greu de facut, deoarece "intram intr-o era a incertitudinilor".
El a spus ca "Romania are un atu in fata turbulentelor pietelor financiare internationale: sistemul bancar, care poate fi o ancora solida pentru depasirea, atenuarea si diminuarea efectelor crizei financiare asupra Romaniei".
Isarescu a enumerat patru dintre "lucrurile care par acum probabile": o volatilitate mai mare a cursului de schimb al leului, cresterea costurilor finantarilor externe, cu efecte implicite asupra scumpirii creditelor in valuta, reducerea sumelor aduse in tara de bancile comerciale de la grupurile mama si reducerea ritmului de crestere a exporturilor romanesti. Totusi, spune Isarescu, nu exista semnale ca bancile mama isi vor retrage banii din Romania inainte de scadenta imprumuturilor, majoritatea creditelor si depozitelor neavand clauze de rambursare anticipata, ceea ce da un confort bancii centrale si elimina riscuri de intrare in incapacitate de plata a importatorilor.
Totusi estimarile bancii centrale arata ca Romania s-ar putea intalni pentru prima oara in ultimii patru ani, cu repatrierea masiva a profiturilor obtinute de investitorii straini. Majoritatea creditelor si a depozitelor nu au clauze de rambursare anticipata. "Romania a beneficiat in ultimii trei-patru ani de reinvestiri masive ale profiturilor, dar am putea intra intr-o perioada de repatrieri ale dividendelor, inclusiv anticipate", a avertizat Isarescu. Bancile vor plati banii deponentilor, deoarece sunt singurele resurse pe care pot conta, atunci cand finantarile externe scad.
Vestea buna a momentului este ca bancile ar putea sa calculeze indici proprii privind dobanzile de baza in relatia cu clientii si nu se vor bizui pe indicatorii pietei monetare. "Cel putin bancile mari isi pot promova propriul indice al dobanzii. Ele nu se vor multumi sa calculeze, in legatura cu dobanda de pe piata monetara", Isarescu.
BNR a injectat peste 3,5 miliarde lei in piata
Isarescu a explicat ca bancile nu pot transfera anomaliile din piata interbancara in relatia cu clientii si sa-si afecteze portofoliul.
"Nu putem injecta lichiditate care sa balteasca. Am injectat lichiditate separat prin Lombard si alte tipuri de garantii, iar cei cu nevoie au avut acces la lichiditatea BNR. Pe 24 octombrie, toate bancile si-au facut rezerva", a precizat Isarescu. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat luni ca suma medie de bani injectata de catre banca centrala in luna octombrie a fost de 3,5 miliarde de lei, acordata pietei prin facilitatea de credit Lombard si swap valutar.
"Suntem in pozitia de creditor net si am injectat lichiditate in sume consistente pe parcursul lunii octombrie", a spus Popa.
Guvernele intelepte
Isarescu s-a ferit sa comenteze chestiunea presiunilor sindicale pentru cresteri salariale, dar a admis ca va fi foarte dificil pentru noul guvern sa limiteze cheltuielile publice. Pe guvernator il ingrijoreaza efectul majorarii salariilor peste productivitate, deoarece apare ceea ce el numeste "excesul de cerere" generat de salarii marite care inflameaza preturile. Banca centrala si-a modificat in jos previziunile pentru 2009 privind cresterea economica, de la 5,5-6% cat era pana acum.
Economia ar putea creste si cu 6%, daca viitorul guvern va avea "bruma de intelepciune" sa directioneze fondurile publice spre domeniile unde exista blocaje, cum ar fi infrastructura si agricultura. El a lasat sa se inteleaga ca terenurile agricole au fost neglijate si pentru ca nu au fost impozitate, ceea ce ar trebui sa se schimbe. "In agricultura au fost terenuri cumparate in scopuri imobiliare si cel putin sa-i impoziteze pe acestia", a spus Isarescu.
» S&P va trimite la Bucuresti un analist competent
Agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s (S&P) va trimite la Bucuresti o echipa de specialisti care sa cunoasca realitatile economiei.
"Speram ca S&P sa trimita o echipa de specialisti care sa refaca cele doua pagini scrise pe langa subiect", a afirmat seful bancii centrale.
