Nici n-a ieşit bine din criză, şi România se confruntă iar cu intrări de capital speculativ. Guvernatorul Isărescu recunoaşte fenomenul şi anunţă că va lupta cu toate armele, chiar şi cu cele neconvenţionale, împotriva speculatorilor.
Până la adoptarea monedei euro, produsul nostru este de apărat, este absolut normal”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, BNR, referindu-se la leu. Într-un mesaj mai ferm decât de obicei, oficialul băncii centrale a anunţat că este dispus să apeleze la orice metode (inclusiv la „inovaţii”) pentru a proteja moneda naţională de un atac speculativ. În acelaşi context, consilierul guvernatorului, Lucian Croitoru, a arătat că evenimentele din octombrie 2008 (când dobânzile pe piaţa interbancară ajunseseră la 60-70%, iar o bancă importantă s-a confruntat cu retrageri masive de numerar) au fost provocate de un atac speculativ conceput, cel mai probabil, în afara graniţelor României. Banca Naţională a acţionat ferm atunci, utilizând 3,6% din rezerva valutară, adică aproximativ 1 miliard de euro, pentru a respinge atacul.
Un leu puternic nu este neapărat o veste bună
Aprecierea din ultima vreme a monedei naţionale (cu aproape 20 de bani faţă de începutul anului) se datorează unor intrări importante de capital străin şi, dacă durează prea mult, nu este deloc un semn bun. În acest context, Banca Naţională va folosi toate pârghiile pentru a evita o apreciere nesustenabilă. „Când îi pică cuiva cu drag o ţară, o piaţă şi aşa mai departe, o strânge în braţe, o iubeşte şi varsă ceva capitaluri. Cum se rezolvă o asemenea problemă? Nu mai ştim unde să ne mai ducem cu dobânda în jos. Dar mai facem o inovaţie, că tot suntem recunoscuţi de domnul Trichet (preşedintele Băncii Centrale Europene – n.r.) ca banca centrală cu cele mai multe inovaţii. Probabil că o să căutăm ceva”, a spus guvernatorul.
Intrările de capital la care face referire oficialul băncii centrale se datorează în primul rând dobânzilor mari practicate în România în comparaţie cu alte ţări. Banca Naţională a luptat întotdeauna cu intrările de capital speculativ, însă de această dată se află într-o situaţie dificilă, având în vedere că şi inflaţia este în creştere (cea mai mare din UE) şi nu permite reducerea dobânzilor. Neputând să folosească pârghia clasică de ajustare a politicii monetare, BNR este obligată să „inventeze” ceva. Menţionăm că atât înainte de atacul speculativ din octombrie 2008, cât şi înainte de deprecierea masivă din noiembrie 2007 leul trecuse printr-o perioadă de apreciere sub¬stanţială. În iunie 2007 cursul a scăzut la un minim de 3,12 lei/euro, iar unii analişti, deloc dezinteresaţi, vedeau euro chiar sub 3 lei. În doar trei luni cursul s-a depreciat la 3,7 lei/euro.
Ce s-a întâmplat în 2008
BNR a vândut 3,6% din rezerva valutară în octombrie 2008, adică aproape un miliard de euro, pentru a apăra moneda naţională, a precizat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului băncii centrale, într-o analiză. „Răspunzând atacului speculativ prin vânzări de valută, banca centrală a extras lichiditate din piaţă într-o perioadă cu deficit de lichiditate la nivelul sistemului. Dar această extragere este în mod egal o decizie a băncii centrale şi a băncilor care au cumpărat valuta”, notează Croitoru. „Euro a urcat cu 5,6% în doar patru şedinţe de tranzacţionare, de la 3,73 lei pe 30 septembrie la 3,94 lei pe 6 octombrie. Nivelul a reprezentat un maxim zilnic al ultimelor 45 de luni”, notează consilierul BNR.
