» Aranjamentul cu FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD are ca principale scopuri acoperirea golului de finantare din sectorul privat, realizarea unei ajustari controlabile a economiei, cu protectia paturilor sarace, si costurile reduse pe care le presupune imprumutul, a declarat ieri Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
Pe de alta parte, Isarescu a afirmat ca daca Romania ar fi atras cum trebuie fondurile preaderare si cele structurale, probabil ca nu ar fi avut nevoie de un astfel de imprumut. In plus, guvernatorul BNR s-a aratat optimist in privinta cresterii economice din acest an, pe care o vede revenind in teritoriul pozitiv in a doua parte a anului, dupa o "minirecesiune" in prima parte, adaugand ca o contractie cu 4% a PIB-ului, consemnata in acordul cu FMI, reprezinta de fapt cel mai rau scenariu.
Cum se iau banii?
Este vorba de un acord multilateral, cu caracter proactiv, in suma totala de 19,95 miliarde euro, format dintr-un imprumut de la FMI, in valoare de 12,95 miliarde euro, un imprumut de la Uniunea Europeana – 5 miliarde euro, altul de la Banca Mondiala (BM) – de un miliard euro si inca unul de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) – de un miliard euro. Banii de la FMI (11,4 miliarde DST – drepturi speciale de tragere) vor fi la dispozitia BNR pentru consolidarea rezervei internationale. Imprumutul de la UE va merge la Ministerul Finantelor pentru acoperirea deficitului bugetar. Sumele de la BM vizeaza programele de reforma, iar cele de la BERD vor fi investite in sectorul privat, cel mai probabil jumatate in sistemul bancar. La aceste sume s-ar putea adauga angajamentele anuntate de Banca Europeana pentru Investitii (BEI), in valoare de 1,5 miliarde euro anual.
11,8 miliarde in 2009
Acordul se va derula pe o perioada de trei ani, din care 11,8 miliarde euro in 2009. Pentru urmatorii doi ani, angajamentele de imprumut sunt de 7,1 miliarde euro in 2010 si de 1,05 miliarde in 2011. "Suma nu este mare daca o comparam cu cat s-a imprumutat sectorul privat anul trecut – 20 miliarde euro (deficitul de cont curent) si alte 20 miliarde in 2007. Romania a trait in ultimii doi-trei ani din resurse externe, atrase in investitii directe, investitii de portofoliu sau sub forma de imprumuturi. Acum, Romania trebuie sa stranga cureaua, sa se ajusteze", a spus Isarescu. Acesta a admis ca deja se inregistreaza o reducere a expunerii pe Romania in domeniul pietei de capital (Bursa de Valori), imobiliar, la nivelul corporatiilor si la societatile de leasing. Guvernatorul a explicat ca Romania s-a imprumutat si sub influenta ajustarilor abrupte la nivel international, trecandu-se din exuberanta in pesimism feroce.
Evitarea ajustarii necontrolabile
Daca anul trecut intrarile de capital au fost de circa 17 miliarde euro, anul acesta tind sa se reduca spre 4-5-6 miliarde euro, spune Isarescu. "O asemenea descrestere se poate ajusta pe doua cai. Prin readaptarea la o scadere cu 12 miliarde euro a intrarilor de capital, dar nici o economie nu se poate ajusta la un asemenea nivel. Incercam sa gasim un echilibru intre cat poate suporta economia sa se ajusteze, iar restul sa-l compensam cu finantare publica", a explicat guvernatorul bancii centrale.
"Cand ajustarea porneste, aceasta poate scapa de sub control. Daca se face prin mecanismele pietei, cele mai afectate sunt paturile sarace. Trebuie sa realizam o ajustare controlabila, astfel incat sa nu afectam paturile sarace si sa se faca o impartire a poverii. De fapt, ajustarea se va face la cei cu venituri mari. Acordul contine o componenta sociala, astfel incat cei cu venituri mici sa plateasca foarte putin sau deloc", a mentionat Isarescu.
Un alt scop pentru care s-a ales varianta FMI, in schimbul unui imprumut direct, il reprezinta costurile reduse, atat pe partea dobanzilor (de 3,4-3,5%), cat mai ales pe partea sociala. "Costurile sociale, in conditiile acordului cu FMI, care permite o ajustare lina a economiei, sunt mult mai mici decat costurile sociale in lipsa unui acord."
Cum rambursam?
Rambursarea imprumutului se va face intre 3 si 5-6 ani, in functie de cum vor fi trase transele. Pe partea cealalta, avem fondurile structurale de 30 miliarde euro pana in 2014. "Poate fi o punte intre ce avem de rambursat si ce avem de absorbit", a spus Isarescu.
Guvernatorul a tinut sa precizeze ca daca Romania ar fi absorbit cum trebuie fondurile de preaderare si fondurile structurale, necesarul de finantare ar fi fost de 9 miliarde euro si probabil nu am mai fi apelat la acest acord. "E de fapt o punte care ne da ceva timp sa grabim ce n-am facut pana acum – reformele structurale care sa faca din Romania o tara europeana. Aceasta tara nu duce lipsa de bani, ci de organizare, de management performant, de capacitate administrativa", a spus Isarescu.
