» Aeroporturile din provincie fac eforturi pentru a obtine bani.
» Favorite sunt cele cu statut de aeroport regional european.
» In Ardeal, traficul aerian creste in ritmuri anuale de peste 100%.
Existenta unui aeroport modern si puternic reprezinta un atu esential al dezvoltarii unui oras si al importantei lui in piata comuna. Favorite sunt aeroporturile cu statut regional european. Comisia Europeana va decide la mijlocul acestei luni daca finanteaza aeroporturile Cluj si Oradea cu cate 50 de milioane de euro nerambursabili, pentru investitii prin care ele sa poata functiona la standarde UE.
Ardealul, in topul investitiilor
In timp ce Aeroportul International Cluj-Napoca a inceput investitiile necesare, care se ridica la peste 100 de milioane de euro, cel din Oradea si-a elaborat strategia de dezvoltare abia in ianuarie. "Toate investitiile impuse de standardele europene ar necesita circa 50 de milioane de euro", a explicat Gheorghe Pasc, directorul general al Aeroportului Oradea. Acestea se refera la: reabilitarea pistei de aterizare, modernizarea terminalului de pasageri (pentru a permite separarea tranzitului catre spatiul Schengen, de cel non-Schengen), precum si modernizarea utilajelor aeroportuare si a semnalizarii. "Modernizarea ne-ar permite sa nu mai pierdem pasageri, in favoarea aeroportului Ferihegy din Budapesta", a precizat Pasc.
Strategia clujenilor a fost diferita. Cu sprijinul Consiliului Judetean, care a garantat pentru capacitatea de rambursare a unor finantari, directorul Aeroportului International, David Ciceo, s-a apucat de treaba inainte de a primi banii UE. Strategia lui se bazeaza pe atragerea de bani din surse private si are ca tinte atingerea unui trafic de un milion de pasageri anual, dezvoltarea de curse pe toate continentele lumii si punerea la punct a unui sistem de transport de tip cargo (care sa suporte mai multe zboruri jumbo pe zi). Ciceo a explicat ca, in cazul in care va primi alocarile nerambursabile, le va folosi pentru finantarea proiectului de prelungire a pistei de aterizare, la 3.500 de metri.
La Arad, traficul de calatori prin Aeroportul International a crescut in primele patru luni din 2007 cu 160% fata de perioada similara a anului trecut. Comandantul aeroportului, Dan Balacel, spune ca rezultatele se datoreaza si modernizarii aerogarii, care acum permite un flux de 200 de calatori pe ora.
Aeroportul Transilvania din Targu-Mures are propria viziune privind sansele lui pe piata. Vicepresedintele CJ Mures, Alexandru Petru Fratean, vede locatia lui ca pe un avantaj. "Autostrada Transilvania trece chiar pe langa aeroportul nostru, nu trece pe langa cel din Sibiu si nu trece pe langa cel din Cluj. Deci, din punct de vedere strategic este foarte bine amplasat", spune Fratean. "Este singurul din aceste aeroporturi care nu are nici un fel de probleme pentru extindere", sustine Fratean. Are insa mari probleme din cauza luptei cronice dintre CJ Mures si primarul Targu-Muresului, Dorin Florea.
Oficialii CJ Sibiu, cei ai Primariei si reprezentantii bancii Dexia Kommunalkredit Bank au semnat contractul de imprumut pentru investitii la aeroport. Creditul de 140 milioane de lei noi a fost acordat pe 25 de ani, cu o perioada de gratie de 5 ani. Strategia pentru urmatorii 5 ani prevede finalizarea proiectului de extindere si modernizare a bazei materiale si recunoasterea sa ca aeroport de importanta regionala. Investitiile totale sunt de circa 60 milioane de euro, cu termen de finalizare intr-un an, care sa asigure o functionalitate ridicata pentru urmatorii 20 de ani.
Oltenia, uitata
Aeroportul International Craiova nu are perspective atat de luminoase. In 2003, Guvernul a exclus Aeroportul Craiova din anexa legii pentru modernizarea infrastructurii. Acum, aeroportul spera doar la banii UE. "Fondurile sunt insuficiente. Numai pentru extensia si reabilitarea pistei avem nevoie de doua sau trei milioane de euro", spune presedintele Consiliului Judetean Dolj, Ion Prioteasa. "Nu primim bani decat de la CJ. Pista este a MApN si nu putem face nici o investitie. Marcajele pistei sunt facute de angajatii nostri, cu vopsea – aproape doua mii de litri – de la prieteni, pe barba lor. Am cumparat cu 600 de milioane sistemul de balizaj de la Kogalniceanu. De doua luni de cand au fost reluate cursele de linie, la Craiova ne apropiem de o mie de pasageri", spune directorul aeroportului, Mircea Dumitru.
Moldova face proiecte
Aeroportul International Bacau a fost vizitat de americani, care au facut un studiu de fezabilitate pentru oamenii de afaceri interesati. Dupa ce ani in sir au incercat sa dea din coate pentru a scoate in evidenta oportunitatile oferite de aeroport pentru judet si pentru intreaga Moldova, sefii judetului Bacau au schimbat strategia si au apelat la o firma de consultanta, care sa ofere solutii de modernizare.
Aeroportul International Iasi mizeaza in acest an pe 95.000 de pasageri, gratie celor trei mari companii care opereaza aici. De la un an la altul, traficul a crescut. Daca in 2000 prin aeroport au trecut doar 5.000 de pasageri, in 2006 numarul lor a ajuns la 72.000. In toamna, la Iasi va incepe si modernizarea pistei de aterizare, aceasta urmand sa ajunga la o lungime de 3.000 de metri. Firma Search Corporation a prezentat doua variante de modernizare, una costand 112 milioane de euro, iar cealalta – 162 de milioane. "Cea mai buna varianta ar fi cea care prevede construirea unor noi cladiri si anexe, cat si a unei noi piste, astfel incat aeroportul sa ramana functional pe perioada lucrarilor", a aratat vicepresedintele CJ Lucian Profir.
Investitiile de la Aeroportul International "stefan cel Mare" din orasul Salcea, situat la circa 10 kilometri de Suceava, sunt estimate la aproximativ 70 de milioane de euro si presupun reabilitarea si prelungirea pistei de la 1.800 la 2.400 de metri, precum si modernizarea sistemului de balizaj si a aerogarii. Aeroportul apartine Consiliului Judetean si anul trecut a incheiat o conventie cu o companie aeriana care sa faca mai multe curse externe spre diferite orase UE. Presedintele Consiliului Judetean, Gavril Marza, a declarat ca o firma germana vrea sa modernizeze pista si cladirea aeroportului.
Dobrogea a cheltuit
Constantin Albu, directorul Aeroportului "Delta Dunarii" Tulcea, a declarat ca, in scurt timp, Tulcea va avea un aeroport regional. Modernizarea lui a inceput in urma cu un deceniu si a costat peste 500 miliarde de lei vechi. CJ Tulcea a investit aproape 100 miliarde de lei din venituri proprii pentru realizarea unui depozit de combustibil si a garantat un credit de 50 miliarde de lei vechi, din care se realizeaza imprejmuirea pistelor. Realizarea gardului a fost tergiversata un an pentru ca Prefectura a improprietarit ilegal un tulcean cu 5 hectare in zona de siguranta a aeroportului. Instanta a anulat titlul de proprietate, deblocand investitia.
Directorul general al Aeroportului International Mihail Kogalniceanu, Corneliu Balan, a declarat ca este in curs de finalizare balizarea aeroportului, ale carei costuri au fost estimate la 4,5 milioane de euro. "Se lucreaza inca la pista, dar nu mai avem de executat decat 20% din ceea ce trebuia efectuat. Investitia este de 140 de miliarde de lei. Conform master-planului pe 20 de ani, se va construi o pista noua, cu o suprafata de 6.000 de metri patrati, care sa suporte transportul greu", a declarat Balan. Proiectul mai prevede construirea de terminal si de unitati de cazare care sa faca fata traficului de turisti si de marfuri.
Strategie
Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest (ADR-NV) a realizat o evaluare a posibilitatilor strategice in domeniul transportului aerian. "Unele aeroporturi, in opinia noastra, trebuie sa joace rol de «hub-uri» de interes national sau regional, cum sunt cele din Timisoara, Cluj, Oradea, ultimul in special in legatura cu transportul cargo, astfel incat sa polarizeze traficul aerian atat din Romania, in zona lor de influenta, cat si din teritoriile invecinate Romaniei, de la vest, nord si est", a afirmat directorul ADR-NV, Claudiu Cosier. "Celelalte aeroporturi ar trebui sa se consolideze ca si aeroporturi de interes local, sa deserveasca nevoile comunitatilor locale, urmand ca frecventa transporturilor aeriene orizontale, de exemplu Baia Mare-Cluj-Napoca sau Craiova-Bucuresti, precum si posibilitatile de transport intermodal, respectiv transferul de pe mijloace de transport aerian pe mijloace de transport rutier sau feroviar, sa creasca concomitent", a mai spus Cosier.
Rentabilitate
"Aeroporturile aflate in subordinea Ministerului Transporturilor, Otopeni, Baneasa, Timisoara si Constanta, se vor dezvolta intr-un ritm accelerat. Soarta celorlalte depinde de iscusinta factorilor de decizie la nivel local", a declarat directorul general al Aeroportului Baneasa, stefan Mladin. Excluzand Otopeniul, pe primele locuri din punctul de vedere al traficului si al veniturilor se situeaza aeroporturile Baneasa, Timisoara, Cluj-Napoca si Oradea. Mladin a identificat un potential bun de dezvoltare si pentru Iasi, Sibiu si Constanta. Acesta din urma va creste mai mult datorita zborurilor militare.
