Combinaţie între capitalul român și străin este soluţia care poate ajuta ţara noastră să dezvolte industrii cu valoare adăugată. Analiștii economici arată că nu ne putem dezvolta doar pe baza capitalului autohton fiindcă investiţiile străine aduc, pe lângă capitalul propriu-zis, și o cunoaştere a unor domenii, pieţe și tehnologii pe care capitalul român nu le stăpânește foarte bine.
Modelul de dezvoltare bazat în primul rând pe capitalul străin și-a atins limitele, iar economia românească trăiește un mare moment de schimbare a modelului de afaceri, este de părere președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru.
„Trebuie să recunoaștem că nu mai putem continua să ne bazăm numai pe capital străin, dar să recunoaștem că ceea ce se întâmplă în momentul de faţă cu irosirea capitalului românesc, fie că el se află sub managementul fondurilor de pensii, fie că este vorba de capitalul de retail care nu este mobilizat, este un lucru foarte rău. Uneori am impresia că trăim un moment de schimbare precum «Marea Glaciaţiune», în ceea ce privește modelul de dezvoltare pe piaţa românească”, a spus Pogonaru.
Analistul economic Aurelian Dochia îl contrazice însă pe omul de afaceri. Acesta susţine că ceea ce considerăm noi modele de dezvoltare sunt aplicabile unor anumite condiţii specifice care nu se regăsesc la noi și de aceea toţi cei care au încercat să aplice un model de dezvoltare au eșuat.
„Nu trebuie să pierdem din vedere că o serie de antreprenori români declarau cu puţine zile în urmă că doar o combinaţie între capitalul român și străin este soluţia care poate ajuta România să dezvolte industrii cu valoare adăugată, să crească productivitatea. De ce? Fiindcă această combinaţie cu capitalul străin aduce, pe lângă capitalul propriu-zis și o experienţă și o cunoaștere a unor domenii, locuri, pieţe și tehnologii pe care capitalul român nu le stăpânește foarte bine”, a precizat, pentru „România liberă“, Aurelian Dochia.
De ce au fugit banii
Afirmaţiile lui Florin Pogonaru sunt făcute pe fondul scăderii importante a investițiilor străine în România. Astfel, conform ultimelor date ale Băncii Naţionale, nivelul investițiilor străine atrase de România în primele trei luni ale acestui an a ajuns la 775 milioane euro, în scădere cu 12,4% față de perioada similară a anului trecut.
„Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 775 milioane de euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1,062 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 287 de milioane de euro”, potrivit BNR.
Anul trecut, investițiile străine directe s-au ridicat la 3,03 miliarde de euro, cifră cu 25,3% mai mare decât în 2014. Însă, 2006, anul anterior aderării ţării noastre la UE, rămâne unul de referinţă: investiţiile străine directe au avut o creștere spectaculoasă, de 75% faţă de 2005, atingând 9,1 miliarde de euro. Cu toate acestea, Aurelian Dochia spune că nu sunt motive de îngrijorare: „Nu trebuie să ne speriem că ne-au scăzut investițiile străine. În afaceri sunt tot timpul cicluri cu suișuri și coborâșuri. Dacă lucrurile merg bine și România continuă să-și menţină ritmul de dezvoltare, să-și perfecţioneze cadrul instituţional și să investească în infrastructură și educaţie, va veni și capitalul străin”.
Analistul explică cum banii se retrag, apoi se întorc. „În ultimii patru-cinci ani am asistat la astfel de fenomene. Când a fost criza acută în ţările dezvoltate, ţările emergente au fost inundate de capital străin care căuta plasamente cu randamente mai bune în aceste ţări unde se credea că lucrurile merg încă bine. China creștea cu peste 7% când toată lumea era în recesiune. Acum este un moment invers. Capitalurile sunt dispuse să meargă în altă direcţie. De exemplu, SUA și-au schimbat politica monetară, au început să crească dobânzile, dolarul a devenit mai atractiv ca plasament. Asta nu înseamnă că lucrurile vor rămâne așa tot timpul”, arată Dochia.
