Evolutia BVB din aceasta perioada mi-a impus o trecere in revista a marilor pierderi pe care le-a avut cel mai vechi si cunoscut indice american, Dow Jones Industrial Average (DJIA), pe parcursul existentei sale pe Wall Street. Pentru cine este mai putin familiarizat, trebuie spus ca acest indice are o vechime de 112 ani, fiind introdus pe 26 mai 1896, cu 12 companii; in 1928, numarul companiilor a ajuns la cel actual, 30, nu neaparat cele mai capitalizate din SUA. Istoria indicelui nu are o stransa legatura cu conjunctura actuala, dar analiza evolutiei lui de-a lungul timpului ne poate fi de folos la stabilirea naturii si dimensiunii factorilor majori care l-au influentat in trecut si il pot influenta acum, avand in vedere situatia din acest an.
In primul rand cele mai mari scaderi zilnice relative ale indicelui DJIA au fost de -24,4% (pe 12 decembrie 1914); -22,61% (pe 19 octombrie 1987, un an de recesiune); -12,82% (pe 28 octombrie1929, prima zi de crah bursier); -11,73% (pe 29 octombrie 1929, a doua zi de crah bursier). Cea mai mare depreciere apropiata de zilele noastre este de -7,13% inregistrata pe 17 septembrie 2001 (minimul recesiunii economice 2000-2002). Daca analizam scaderile nete la acelasi indice, vom observa ca cele mai mari au fost de 684,8 in 17 septembrie 2001; 617,78 in 14 aprilie 2000; 554,3 in 27 octombrie 1997 … 436,4 in 12 martie 2001; 416,02 in 27 februarie 2007. Se constata ca cele mai frecvente scaderi nete au fost pe timpul recesiunii economice din 2000-2002, cu 14 zile mai reprezentative, iar nivelul acestora a fost cuprins in intervalul 685 – 293 puncte. Constatarea principala rezultata din aceste date este ca cele mai mari scaderi au fost determinate de existenta in SUA a unei recesiuni sau mari crize economice alimentate permanent de o crestere continua a ratei inflatiei (CPI). Faptul ca majorarea ratei inflatiei este unul dintre factorii esentiali care au influentat scaderile destul de accentuate de pe toate pietele de capital internationale i-a determinat pe unii investitori si analisti sa faca ajustarea indicelui DJIA in functie de nivelul inflatiei din fiecare an, obtinand astfel o apreciere reala a puterii lui de cumparare, si nu doar un simplu pret pe hartie exprimat in dolari.
Avand in vedere aceste noi elemente de analiza, vom incerca sa estimam o posibila evolutie a acestui indice si implicit o eventuala influenta asupra celorlalte piete de capital in viitorul apropiat. Am spus ca vom incerca, iar asta nu presupune ca vom si reusi 100%… Pentru amploarea scaderilor actuale, foarte multi analisti folosesc ca baza de referinta Marea Criza din 1929, cand indicele a crescut in septembrie pana la 380,33 puncte pentru ca apoi sa coboare accentuat, in iunie 1932, pana la nivelul minim de 42,84. Fata de anul 1930, indicele a avut unele topuri decadale (1940, 1950, 1960), dar revenirea de la marea criza a avut loc abia in anul 1954, cand s-a realizat si un prim maxim fata de cel din septembrie 1929. In aceasta situatie revenirea pe vechiul trend crescator a durat circa. 25 de ani. Este o constatare de care vom tine seama in prezentarea concluziilor finale.
In al doilea rand, daca vrem sa fim obiectivi va trebui sa ajustam pretul indicelui DJIA cu rata inflatiei si vom constata ca in piata bear din 1973-1974 scaderea reala a indicelui a fost de 54,2%, fata de deprecierea pretului din piata de numai 45,1%, comparativ cu ajustarea lui din 2000-2002, de la -46,6% la -48,1%. Voi face o paranteza si voi spune ca pe 30 martie 1999, in ziarul Wall Street, pagina C14, a fost publicat articolul "Dow, Inflation Adjusted", cu o parte din graficul de mai jos (1920-1999) si urmatorul comentariu: "Sa presupunem ca aveti o singura actiune la toate cele 30 de societati din portofoliul DJIA. Intotdeauna cotatia din piata iti spune cat de mult ai castigat pe hartie, dar nu si cat poti cumpara cu aceasta". Autorul articolului facea referire la puterea reala de cumparare a indicelui, ajustata cu inflatia medie anuala.
Graficul prezinta evolutia reala a indicelui DJIA, ajustat la rata medie a inflatiei din perioada 1924 (nivel 8,24)-iulie 2008. Va voi lasa deocamdata sa analizati mai profund acest grafic, care arata ca, in cei 84 de ani, ajustarea medie anuala a inflatiei este de 1,64%. Daca cineva s-ar uita la graficul DJIA din piata ar observa ca valoarea acestuia de 11.000 de puncte este aceeasi in 2001 si in 2006. Bun, veti spune, insa din 2001 rata inflatiei a crescut in medie cu 2,5% pe an. In acest caz, la o ajustare medie a indicelui DJIA, nivelul din 2006 se va diminua simtitor, iar asta nu este o veste prea buna pentru buzunarul investitorului. De aici perceptia reala a investitorilor americani nevoiti sa suporte diminuari din castigul cotatiilor bursiere – ca urmare a influentei cresterii accentuate a inflatiei, a contractiei creditarii si cresterii dobanzilor –, dar si o slabiciune a marilor economii, care se vor repercuta direct in scaderea profiturilor companiilor listate la bursa si deci a dividendelor acestora. (Continuarea si concluziile in editia urmatoare.)
