» Ieftinirea creditelor in lei va intarzia din cauza dobanzilor excesive platite de banci pentru atragerea depozitelor.
» Isarescu: Firmele vor fi primele beneficiare ale relansarii creditarii.
» Vasilescu: Viata pe datorie nu va mai fi posibila mult timp de acum incolo.
Banca Nationala a Romaniei (BNR) estimeaza ca inflatia anuala va cobori pana la finalul anului in intervalul tintit, la 4,4%, pe fondul restrangerii cererii si reducerii presiunilor de depreciere a leului. De altfel, banca centrala estimeaza ca aceasta tendinta de temperare a inflatiei va continua si in 2010, argument care i-a permis sa reduca dobanda-cheie cu 0,5%, pana la 9,5%. Aceasta reducere a dobanzii de politica monetara, coroborata cu injectarea unei lichiditati adecvate in sistemul bancar, va contribui la scaderea dobanzilor la care se imprumuta bancile intre ele, si, ulterior, a dobanzilor percepute clientilor. Totusi, in unele cazuri, reducerea dobanzilor la credite va intarzia cateva saptamani, deoarece guvernatorul Isarescu considera ca bancile sunt deocamdata captive dobanzilor exagerate platite pentru atragerea depozitelor.
"Vom incerca sa tintim putin dobanda de pe piata monetara, sa o tinem in jurul dobanzii noastre de politica monetara", a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Acest proces la care se refera guvernatorul este deja in desfasurare pe piata monetara, unde dobanzile pentru resursele atrase peste noapte (pe o zi) au ajuns sub 10%, iar cele pentru resurse atrase pe o luna au coborat la 10-12%. "Acesta nu a fost un proces usor. Inca mai avem de lucru, pentru ca bancile sunt captive costurilor asumate cu dobanzile excesive pe care le platesc clientilor. Multe banci au sarit calul cu dobanzile la depozite si acum trebuie sa suporte costurile. Vor avea nevoie de cateva saptamani pana cand isi vor ajusta dobanzile, perioada in care vor da vina pe BNR, pe vremea de afara, pe nivelul rezervelor minime obligatorii etc.", a adaugat Isarescu.
Relansarea creditarii, mai intai pentru companii
Guvernatorul BNR estimeaza ca o relansare a creditarii s-ar produce mai intai pe segmentul corporatiilor, adica al firmelor, mentionand insa ca exista diferente mari de la o banca la alta. "Unele banci nu au blocat deloc creditarea si chiar au continuat-o cu sume mari. Vom vedea in curand schimbari semnificative in ierarhia bancilor, deoarece unele au franat prea tare", a spus Isarescu. Acesta a mentionat ca sumele eliberate din reducerea la zero a nivelului rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta de peste doi ani ar fi bine sa mearga catre o creditare sanatoasa. Cristian Popa, viceguvernatorul BNR pentru politici monetare, spune ca o parte din acele sume eliberate ar putea fi utilizate partial catre capitalizarea bancilor. Pe de alta parte, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, avertizeaza ca "viata si bunastarea pe datorie nu vor mai fi posibile mult timp de acum incolo".
Cursul, tutunul si benzina au limitat temperarea inflatiei
Totusi, in primul trimestru, desi consumul s-a micsorat substantial, a avut un efect dezinflationist, au fost unii factori care au marit unele preturi. De exemplu, numai devansarea calendarului de accize la tutun a avut puterea de a salta cu 0,2%. Scumpirea combustibililor, datorata devalorizarii leului si maririi cotatiilor petrolului, a mai adaugat inca 0,4% la inflatie. Totodata, in primele trei luni din acest an, presiuni inflationiste au aparut dinspre cresterea costurilor cu forta de munca, in contextul unui declin pronuntat al productivitatii muncii. Pentru urmatoarele 12 luni, in Romania se anticipeaza un pesimism pronuntat al consumatorilor, menit sa atenueze eventualele presiuni inflationiste. Astfel, BNR prognozeaza pentru finalul anului 2010 o inflatie anuala de 2,8%. Conditiile favorabile pentru o coborare mai rapida a inflatiei se datoreaza reducerii presiunilor de depreciere a leului si contractiei cererii agregate. Diminuarea riscului de depreciere a leului este efectul ajustarii rapide a dezechilibrului extern si al acordului cu FMI, care a dus la imbunatatirea perceptiei de risc pentru Romania.
Riscuri: Slabirea leului si derapajele fiscale
Banca centrala avertizeaza ca impactul inflationist al unei eventuale reluari a deprecierii leului ar fi mai rapid decat cel din sens opus, exercitat de o scadere economica mai accentuata. In plus, cadrul oferit de acordul cu FMI-UE nu elimina complet riscul producerii de derapaje in politica fiscala si salariala.
