Cresterile mai temperate ale preturilor bunurilor si tarifelor serviciilor de consum al populatiei, consemnate in aprilie (0,52%), respectiv in mai (0,49%) a.c., au stopat traiectoria ascendenta a ratei anuale a inflatiei.
Intr-un articol precedent spuneam: "Incepand cu luna mai, rata anuala a inflatiei se inscrie pe o traiectorie descendenta, chiar daca va mai ramane pentru doua luni – iunie si iulie – prizoniera efectului de baza nefavorabil". Datele statistice oficiale confirma. Rata anuala a inflatiei a inregistrat in luna mai nivelul de 8,46% (mai 2008/mai 2007), comparativ cu 8,62% in luna aprilie a.c. Chiar daca traiectoria descendenta se va aplatiza in luna iunie si conjunctural va fi intrerupta in iulie, ca urmare a unei cresteri insemnate a pretului la gaze, incepand cu luna august panta se va accentua luna de luna, iar la sfarsitul anului rata anuala a inflatiei se va situa la nivelul de 6%.
Efectul de baza nefavorabil, datorat nivelului mic al ratei lunare a inflatiei inregistrat in iunie 2007 (0,14%), respectiv in iulie 2007 (0,29%), are pentru perioada curenta o influenta semnificativa asupra amplitudinii ratei anuale a inflatiei. Calculele demonstreaza. Daca in perioada ianuarie-iulie 2007 cresterea cumulata a preturilor si tarifelor a fost de 1,91%, in primele cinci luni ale acestui an acest nivel a fost deja depasit, inregistrandu-se o rata a inflatiei de 3,28%, mai mare cu 1,37 puncte procentuale. Dar, incepand cu luna august a.c., efectul de baza nefavorabil isi va diminua contributia asupra nivelului ratei anuale a inflatiei.
De retinut ca rata anuala a inflatiei se determina in Romania la fel ca in toate celelalte tari din Uniunea Europeana. Atat teoretic, cat si practic este utilizata aceeasi metodologie elaborata de Oficiul de Statistica al Comunitatii Europene (EUROSTAT), pe baza unor criterii riguros stiintifice.
Insa in dezbaterea publica de la noi analisti mai putin avizati ajung la confuzia – grava! – ca in Romania ar trebui masurata inflatia folosind alte metodologii decat celelalte tari din Uniunea Europeana. Sa se calculeze, domnule, inflatia separat, una pentru urban si alta pentru rural. Sa avem o inflatie de vara si una de iarna, concluzioneaza gresit, la televizor, unii dintre analisti.
Pentru o intelegere corecta, cateva precizari se impun: rata anuala a inflatiei este rezultatul inmultirii ultimilor 12 indici de preturi de consum lunari cu baza in lant raportati la 100, din produsul astfel obtinut si exprimat in procente scazandu-se 100. Iar pentru calculul indicelui de preturi de consum al populatiei (IPC) se utilizeaza principiul national al cosumului, luandu-se in considerare consumul rezidentilor atat din mediul urban, cat si din rural.
Cheltuielile banesti pentru cumpararea produselor alimentare, nealimentare si pentru plata serviciilor sunt calculate ca medii pe o gospodarie si ele stau la baza sistemului de ponderare a indicilor elementari ai preturilor de consum. Cheltuielile banesti ale gospodariilor sunt legate efectiv de cumpararea de marfuri (alimentare si nealimentare) si de plata contravalorii serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai si reprezinta nivelurile medii lunare rezultate din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) efectuata de Institutul National de Statistica conform metodologiei EUROSTAT. Cercetarea statistica se desfasoara trimestrial, pe un esantion reprezentativ de 9.360 de locuinte amplasate in 365 de localitati urbane si rurale. Reprezentativitatea se refera atat la structura gospodariilor, cat si la distributia populatiei pe medii (urban si rural), sexe si grupe de varsta.
Bunurile si serviciile incluse in nomenclatorul care sta la baza calculului IPC (cuprinde 369 sortimente alimentare, 921 sortimente nealimentare si 445 servicii) sunt selectate in urma examinarii informatiilor obtinute din ABF (prin jurnalele de cheltuieli ale gospodariilor) si au o pondere semnificativa in consumul populatiei, luandu-se in calcul cele patru anotimpuri ale anului. Inregistrarea preturilor bunurilor si a tarifelor serviciilor cuprinse in nomenclator se efectueaza decadal, in circa 6.800 de unitati selectate in functie de volumul desfacerilor de marfuri si al prestarilor de servicii, situate in 68 de centre de cercetare din 42 de localitati. Informatiile astfel colectate sunt completate cu cele obtinute prin cercetarea statistica privind preturile principalelor produse agricole vandute in pietele agroalimentare.
Si, in incheiere, o intrebare fireasca: Romania, tara membra a Uniunii Europene, poate sa se abata de la metodologiile EUROSTAT? Categoric, nu.
