-0.7 C
București
luni, 23 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoSondaj preluat de propaganda Moscovei. Cetățenii Republicii Moldova ar dori relații mai...

Sondaj preluat de propaganda Moscovei. Cetățenii Republicii Moldova ar dori relații mai bune cu Rusia

Cetățenii Republicii Moldova ar dori relații mai bune cu Rusia, susține presa de stat de la Moscova, citând datele unui sondaj realizat în Republica Moldova.

Sondajul a fost realizat de institutul IMAS, cu sediul la Chișinău. Datele au fost culese în perioada 10 – 29 noiembrie 2022 și publicate în luna decembrie, sub titlul „Barometru socio – politic noiembrie”. O parte dintre datele difuzate de IMAS Chișinău au fost retransmise prompt de agenția de stat TASS, a Rusiei. Această reacție demonstrează atenția pe care regimul Putin continuă s-o acorde Republicii Moldova, chiar dacă, aparent, Kremlinul ar dori să discute doar cu marii actori internaționali, în frunte cu Administrația SUA.

Pe prima pagină a sondajului se precizează că „Barometrul socio-politic” reprezintă un „raport elaborat de Doru Petruți”. Cu privire la directorul IMAS Chișinău, Doru Petruți, observatori din Republica Moldova susțin că este un critic constant al șefei statului, Maia Sandu, atât în prezent, cât și în perioada în care Maia Sandu era în opoziție. Desigur, acest lucru nu înseamnă că rezultatele sondajului IMAS n-ar fi obiective. Denumirea oficială a institutului IMAS de la Chișinău este „IMAS – Cercetare și Strategii SRL”.

Partea din sondaj pe care media din Rusia a decis s-o retransmită este răspunsul la următoarea întrebare: „Care credeți că este/care ar trebui să fie relația Republicii Moldova cu Federația Rusă?”. La această întrebare, 62 la sută dintre cei chestionați au susținut că ar trebui să fie „O relație apropiată”. În prezent, cea mai mare pondere a opțiunilor (45 la sută) afirmă că relația Republicii Moldova cu Rusia este „distantă”.

„În următorii 5 ani, cine considerați că ar fi cel mai potrivit partener pentru Republica Moldova?”. Conform sondajului, 38 la sută dintre cei chestionați au susținut că partenerul economic cel mai potrivit ar fi Rusia. Tot Rusia ar fi cel mai potrivit partener politic (37 la sută) sau cel mai potrivit partener de securitate (36 la sută). Pe locul al doilea în opțiunile cetățenilor Republicii Moldova apare Uniunea Europeană, ca partener politic, economic sau de securitate (30, 29, respectiv 21 la sută dintre voturi). Ar fi de amintit că Republica Moldova deține statutul de țară candidată la aderarea la UE dar că, inclusiv după ce va fi primită în UE, ea poate menține relații bune cu Rusia, dacă dorește.

După Rusia și UE, a treia opțiune a cetățenilor Republicii Moldova este România. 12 la sută văd România drept partener economic, 11 la sută o văd ca partener politic iar 10 la sută o văd drept partener de securitate.

Cetățenii Republicii Moldova știu că energia vine din România

Dorința locuitorilor Republicii Moldova de a se apropia de Rusia apare stranie, ținând cont de răspunsurile oferite la alte întrebări din sondaj. De exemplu, cei intervievați au afirmat că ajutorul financiar cel mai mare (57 la sută) îi este oferit Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Ca livrări de gaze și electricitate, 61 la sută dintre cei chestionați afirmă că ele vin în principal din România. 19 la sută dintre cei chestionați consideră că Republica Moldova primește gaze și electricitate mai ales din partea UE. Din punct de vedere militar, 41 la sută dintre cei chestionați au afirmat că principalul ajutor este oferit de Statele Unite.

Pe de altă parte, la o altă întrebare, 73 la sută dintre cei sondați sunt de părere că Republica Moldova nu trebuie să primească armament din străinătate, pentru că aceasta aduce riscul ca Republica Moldova să fie implicată într-un război.

Despre războiul din Ucraina, 37 la sută dintre cei chestionați susțin că „principalii vinovați” sunt Putin sau Rusia. O pondere aproape egală (36 la sută) o au cei care consideră că pentru războiul din Ucraina sunt de vină NATO, Occidentul sau Zelenski. 50 la sută dintre cei chestionați și-ar dori să se ajungă la un tratat de pace între Rusia și Ucraina, chiar dacă regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie ar rămâne în componența Rusiei. Aici, merită observat că întrebarea a fost unică. Acest lucru „a obligat” pe cei chestionați să se declare de acord cu menținerea ocupației rusești în cele patru regiuni, dacă au spus că doresc să se ajungă la un tratat de pace.

„Da” pentru aderarea la UE, „Nu” unirii cu România

Cu privire la întrebările din sondaj, se pare că Rusia a fost singura țară despre care au fost întrebați, în mod special, cetățenii Republicii Moldova. N-a existat o întrebare care să ceară detalii despre relația Republicii Moldova cu Ucraina sau despre relația Republicii Moldova cu România (în condițiile în care Ucraina și România sunt singurii vecini geografici ai Republicii Moldova). În schimb, a existat o întrebare legată de o ipotetică unire a Republicii Moldova cu România. Întrebarea a fost următoarea: „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votaţi) cu privire la unirea Rep. Moldova cu România, Dvs. aţi vota pentru sau contra?”. La această întrebare, 50 la sută dintre persoane au răspuns că ar vota contra. Doar 37 la sută dintre cei chestionați ar vota pentru unirea cu România.

Situația este însă inversă în ceea ce privește aderarea Republicii Moldova la UE. Astfel, 51 la sută dintre cetățeni ar vota pentru intrarea Republicii Moldova în UE. 33 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota împotriva intrării țării lor în UE.

Despre IMAS Chișinău, o televiziune din Republica Moldova anunța că a avut o colaborare cu Partidul Șor. În câteva imagini, Doru Petruți, directorul IMAS, părea că poartă o convorbire online cu șeful acestui partid, controversatul Ilan Șor. Doru Petruți a declarat însă că asemenea colaborări nu influențează rezultatele sondajelor IMAS.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR-minorități: Audit național, investiții record și reforme fiscale majore

Auditul de eficiență va sta la baza desființării sau comasării unor autorități și instituții Coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități propune un program de guvernare ambițios, axat pe auditul...

Tensiuni între Colegiul Medicilor și CNAS: Actele adiționale pentru 2025, sub semnul întrebării

Medicii cer publicarea bugetului pentru anul viitor și asigurarea unor negocieri transparente Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis o solicitare oficială către Casa Națională...

Crin Antonescu recunoaște negocierile pentru candidatura la Președinție: Este o discuție complexă

Europarlamentarul PSD, Gabriela Firea, și-a exprimat sprijinul pentru candidatura lui Antonescu, lăudându-i experiența politică Fostul președinte al PNL, Crin Antonescu, a confirmat duminică, pentru Europa...
Ultima oră
Pe aceeași temă