Rusia susține că mai multe țări membre NATO, printre care România, Polonia și Estonia, au deja „unități speciale” și instructori militari în Ucraina care antrenează armata ucraineană și că, separat, Franța ar avea peste o mie de militari, proveniți din Legiunea Străină, în Ucraina.
Un colonel rus din regiunea Lugansk, aflată în estul Ucrainei, a declarat că mai multe țări membre NATO au deja militari în Ucraina, iar între primele țări menționate de colonelul rus se află România. Cel care a făcut aceste afirmații este Vitaly Kiselev, considerat a fi fondatorul „milițiilor” (unități înarmate ilegale) pro-ruse din Lugansk. Din declarațiile colonelului Kiselev reiese că în Donețk și Lugansk s-ar afla peste o mie de combatanți din Legiunea Străină franceză și că, separat, țări precum România, Polonia și Estonia au în Ucraina instructori militari.
Agenția oficială de presă a Rusiei, TASS, prezintă o declarație a lui Kiselev care susține că „unitățile speciale ale mai multor țări europene sunt acum prezente în zona de operațiuni militare speciale” (adică în Ucraina). O altă categorie de militari occidentali din Ucraina ar fi instructorii. „Aceștia sunt instructori români, aceștia sunt instructori polonezi, instructori estonieni – instructori din Țările Baltice. Ei vor intra pe terenurile de antrenament din vestul Ucrainei pentru a instrui personalul”, a susținut colonelul rus.
Fiind retransmise de presa de stat rusă, aceste declarații pot părea propagandistice, menite să sugereze că NATO agresează Rusia. Dar ceea ce se știe cu siguranță este că, la începutul anului 2024, președintele Franței, Emmanuel Macron, lansa ideea ca țările NATO să trimită militari în Ucraina. Încă nu există țări care să confirme că dețin militari în Ucraina. Dar în mai multe țări au apărut controverse dacă ar fi sau nu oportun să trimită asemenea trupe. Ministerul rus de Externe a susținut că, în presa occidentală, au apărut știri despre prezența unor „mercenari din Legiunea Străină franceză pe teritoriul controlat de Kiev”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, avertiza că miitarii francezi vor deveni ținte ale atacurilor rușilor, dacă vor fi prezenți în zona de conflict din Ucraina.
La data de 22 mai 2024, președintele Klaus Iohannis a fost și el întrebat de jurnaliști dacă România va trimite militari în Ucraina. „Pe lângă Franța, mulți lideri din alte țări, precum Estonia sau Polonia, au vorbit deschis despre o posibilă trimitere de militari în Ucraina. Știm declarația făcută de către Emmanuel Macron. Ulterior a fost și prim-ministrul din Estonia. Întrebarea este dacă în România există această discuție, dacă la momentul acesta România ia în calcul măcar să vorbească despre trimiterea de militari în Ucraina”, a fost întrebat președintele Iohannis. Șeful statului român a părut că respinge categoric această idee. „România nu va trimite combatanți în Ucraina. E simplă discuția și cred că cu asta s-a și terminat”, a răspuns Iohannis. Doar că, așa cum remarca analistul politico-militar Valentin Stan, președintele Iohannis, când a fost întrebat despre militari, a răspuns referindu-se la combatanți – nu la militari. Iar militarii pot fi atât combatanți (care luptă contra inamicului) cât și necombatanți. De exemplu, instructorii militari străini din Ucraina pot fi socotiți necombatanți.
Pe de altă parte, se știe că în Ucraina participă la lupte, încă din anul 2022, un detașament denumit „Getica”, care a fost integrat în armata ucraineană. Acest grup este format din cetățeni din România și din Republica Moldova. Statul român nu și-a asumat însă nicio responsabilitate în privința cetățenilor români care au plecat ca voluntari să lupte în Ucraina, împotriva Rusiei.
Jens Stoltenberg dorește ca, la Summit-ul de la Washington, din iulie 2024 – ultimul la care participă în calitate de secretar general, țările Alianței Atlantice să anunțe un sprijin mai puternic în favoarea Ucrainei și un angajament financiar pe mai mulți ani, pentru ca Ucraina să respingă atât actuala agresiune a Rusiei cât și cele care vor mai veni.
„Mă aştept ca până la Summit-ul de la Washington să cădem de acord asupra unui rol mai puternic al NATO în organizarea, furnizarea, planificarea, livrarea aprovizionării pentru a asigura fluxuri mai stabile de aprovizionare către Ucraina”
Jens Stoltenberg,
Secretarul general al NATO
La data de 23 februarie 2024, președintele Iohannis transmitea un mesaj cu prilejul împlinirii a doi ani de la declanșarea războiului Rusiei contra Ucrainei. Șeful statului român sublinia că, deși au trecut doi ani de la începerea acestui război, încă nu există semnale că se va încheia curând. De aceea, statele democratice trebuie să continue sprijinul pentru Ucraina, cerea Klaus Iohannis.
„Este important ca Europa să rămână unită, în ciuda dificultăților cu care se confruntă, să continue să furnizeze ajutorul de care Ucraina are nevoie în aceste momente critice, fiindcă doar în acest mod democrația, valorile, libertatea și securitatea pot fi apărate și garantate”
Klaus Iohannis,
Președintele României
„Având în vedere situația extrem de complicată din țara vecină, incertitudinea cu privire la sfârșitul războiului persistă”, sublinia președintele României.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
