Rusia a plasat România pe un fel de „listă neagră”, aceea a țărilor care furnizează sprijin militar Ucrainei, indicând precis și ce fel de arme a primit Ucraina din partea membrilor NATO, cu toate că niciun oficial de la București nu a anunțat limpede ce arme ar fi transferat România în Ucraina.
Un diplomat al Rusiei, Gennady Gatilov, a acuzat mai multe țări membre NATO, inclusiv România, de faptul că ar fi oferit sprijin militar Ucrainei, pe parcursul „operațiunii militare speciale” – adică pe parcursul războiului neprovocat pe care Rusia l-a declanșat în Ucraina. Gatilov deține rangul de ambasador și este reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă instituțiile ONU și organizațiile internaționale de la Geneva. În cadrul Conferinței pentru Dezarmare de la Geneva, ambasadorul rus a susținut că, din februarie 2022 până în martie 2024, Ucraina a primit armament din SUA, Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Franța, Suedia și din alte țări. „În loc să lucreze la o soluționare pașnică și să caute modalități de a restabili arhitectura de securitate europeană, țările NATO se încăpățânează să ducă un război proxy împotriva țării noastre, oferind regimului corupt de la Kiev arme și hardware militar, precum și finanțare pe scară largă”, a susținut ambasadorul rus.
Gatilov a prezentat o listă a tipurilor de arme pe care le-ar fi primit Ucraina din țările NATO. Lista cuprinde următoarele: 785 de tancuri, 266 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 844 de sisteme de artilerie de calibrul 155 milimetri, 93 de sisteme de artilerie de 152 milimetri, 278 sisteme de artilerie de 122 milimetri, 251 de sisteme de apărare aeriană, 30 de avioane și 91 de elicoptere. Ambasadorul rus a susținut că „absența unui control adecvat asupra locației armelor și echipamentelor militare are ca rezultat răspândirea armelor, care ajung pe piața neagră și în alte zone de conflict și cresc amenințările teroriste”.
În mod interesant, ambasadorul Gatilov a încercat să-și demonstreze teoria readucând în atenție atacul terorist care s-a comis la 22 martie 2024 la Crocus City Hall. Doar că acel atac s-a comis în Rusia, chiar în apropierea Moscovei, deci departe de Ucraina, ceea ce ar face mai plauzibilă ipoteza că s-a comis cu arme rusești sau cu arme primite de Rusia de la aliații ei, nu cu arme provenite din țările NATO, care ar fi ajuns în Ucraina iar din Ucraina – nu se știe pe ce cale – în Rusia.
Din întreaga listă de arme pe care Ucraina le-ar fi primit din țările NATO, nu există nici măcar un singur produs despre care statul român să fi anunțat că l-a livrat Ucrainei. Ce-i drept, în februarie 2024, un site militar din Ucraina publica un film în care Ucraina mulțumea României pentru cele „15 convoaie militare trimise”. Imaginile din clipul video difuzat de ucraineni prezentau câteva tipuri de armament despre care se știe că le deține România: transportoare blindate 8×8, aruncătoare de proiectile reactive și avioane F-16. Cu privire la avioanele F-16, se știe cu certitudine că România nu a oferit Ucrainei asemenea aeronave ci doar că a acceptat să antreneze, în baza aeriană de la Fetești, piloți din Ucraina care vor zbura pe avioane F-16.
Abia acum câteva zile, după ce s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele Biden, președintele Iohannis a indicat în mod limpede că România ia în calcul să transfere în Ucraina un sistem de apărare antiaeriană Patriot. Dar acest sistem este încă în România iar expedierea lui în Ucraina se va face doar dacă această acțiune va fi aprobată de CSAT, a subliniat președintele Iohannis. Mai mult, România va ceda un sistem Patriot Ucrainei doar dacă va primi ceva în schimb din SUA, astfel încât apărarea antiaeriană a României să nu fie slăbită, a precizat Iohannis.
Sistemele Patriot, de fabricație americană, sunt o categorie de armament pentru care Ucraina face cereri insistente către țările NATO.
Amintim că, acum câteva zile, întrebat despre posibilitatea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot, premierul Ciolacu a susținut că, nici chiar în această situație, Rusia nu va ataca România.
În martie 2023, în perioada în care încă era ministru de Externe, Bogdan Aurescu a acordat un interviu jurnalistului britanic Stephen Sackur. Aducând în discuție sprijinul pe care unele țări NATO declarau că îl furnizează Ucrainei, jurnalistul l-a întrebat pe ministru de ce guvernul de la București refuză să ofere detalii despre ajutorul militar pe care România îl oferă Ucrainei.
„Aceasta este politica guvernului nostru. Considerăm că este mai eficient în acest fel. Ceea ce este cu adevărat important este ca NATO și aliații să poată ajuta într-un mod eficient Ucraina. Și credem că este mai bine pentru Ucraina”
Bogdan Aurescu,
Fost ministru de Externe
Președintele Iohannis a confirmat că, la 7 mai 2024, președintele Biden i-a solicitat ca România să transfere, către Ucraina, unul dintre cele șapte sisteme Patriot pe care le-a cumpărat din SUA. Iohannis i-a spus lui Biden că va ridica această problemă în CSAT dar că SUA ar trebui să ofere ceva “în schimb”, întrucât ar fi “inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană”.
“Președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim și, evident, ce putem să primim în schimb”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Declarația făcută de șeful statului român după ce a fost primit la Casa Albă este prima informație oficială despre un anumit tip de armă pe care România i-o poate transfera Ucrainei.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
