Deși nu se ia în calcul reintroducerea serviciului militar obligatoriu, Ministerul Apărării Naționale (MApN) va organiza o nouă campanie de recrutare de soldați și gradați profesioniști și anunță, în acest context, că militarii din această categorie vor beneficia de un venit lunar mediu net de peste 5000 de lei.
MApN va organiza, în luna mai, cea de-a doua campanie din anul 2024 de recrutare și selecție de soldați profesioniști. Pentru a crește atractivitatea acestei oferte, MApN face publice câteva detalii legate de veniturile oferite soldaților și gradaților profesioniști.
„Pentru că înțelegem că, din punct de vedere profesional, vocația pentru armată trebuie să se sprijine și pe componenta de venit salarial, prezentăm mai jos veniturile lunare posibil a fi realizate în luna mai 2024 (net: soldă și normă de hrană) ale soldaților / gradaților profesioniști, într-o simulare care are în vedere aplicarea nivelului maxim al prevederilor OUG nr. 26/2024 și care pot fi majorate corespunzător drepturilor salariale acordate în funcție de condițiile individuale în care își desfășoară activitatea: cel mai mic venit lunar net al unui soldat profesionist la momentul angajării: 4.399 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 3.345 lei și valoarea normei de hrană de 1.054 lei); cel mai mare venit lunar net al unui soldat / gradat profesionist: 5.765 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.711 lei și valoarea normei de hrană de 1.054 lei); media venitului lunar net al unui soldat / gradat profesionist: 5.082 lei (format din soldă lunară netă în valoare de 4.082 lei și valoarea normei de hrană de 1.054 lei)”, anunță un comunicat de presă transmis de MApN.
Alte drepturi financiare menționate de MApN sunt „norma de echipare, indemnizațiile de transport, de chirie (cu posibilitatea transformării în plata din rată pentru cumpărarea unei locuințe), de detașare, de misiune, decontare transport concediu de odihnă, decontare contravaloare voucher de vacanță, decontare tratament ambulatoriu și servicii medicale etc., specifice instituțiilor din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională”.
MApN precizează și că este în curs de reglementare o majorare a soldei de funcție de până la 30 la sută „pentru personalul angajat în unități aflate în proces de menținere și consolidare a capacității operaționale”.
Decizia conducerii Armatei Române de a organiza cea de-a doua campanie de recrutare vine după ce, la prima campanie din anul 2024, doar 40 la sută dintre candidații înscriși au fost admiși. Au fost scoase la concurs 5.093 de locuri, pe care s-au înscris 6.448 de candidați, dintre care 20 la sută au fost fete. Doar 2.626 de candidați au fost admiși. Prima probă a fost evaluarea fizică iar la aceasta au fost respinși 24 la sută dintre candidați.
„Constatarea generală a fost că cei mai mulți dintre candidați nu au reușit să treacă de evaluarea fizică (cu sublinierea faptului că a fost prima probă a procesului de recrutare-selecție). Nivelul de dificultate al probei este considerat ca fiind unul mediu (traseu utilitar-aplicativ, alergare de rezistență 2.000 m). O persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani, cu o dezvoltare fizică normală ar trebui să nu întâmpine dificultăți majore pentru trecerea baremelor fizice minime obligatorii ale acestei evaluări”, subliniază MApN.
Tinerii care au trecut cu bine de evaluarea fizică au susținut o evaluare psihologică și, în final, o evaluare medicală. Evaluarea psihologică și cea medicală au redus, la rândul lor, procentul celor considerați apți să devină soldați profesioniști.
Interesant în comunicatul transmis de MApN este absența oricărei referiri la contextul politico-militar internațional și la riscurile aferente profesiei de militar, mai ales în acest moment. În octombrie 2022, deci la câteva luni după ce începuse războiul din Ucraina, „Barometrul de securitate a României” arăta că 66 la sută dintre cetățeni au încredere mare sau foarte mare în Armata Română. În schimb, dacă ar trebui să participe la apărarea țării, doar 36 la sută dintre români au spus că vor participa. 33 la sută dintre români spuneau că ar aștepta să vadă cum decurge situația iar 29 la sută dintre români spuneau că ar pleca din țară sau ar încerca să se ascundă.
Acum o lună, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a participat la o conferință intitulată ”Schimbarea dinamicii în regiunea Mării Negre”, organizată de Centrul Marshall. Ambasadoarea SUA saluta faptul că 18 țări membre NATO oferă cel puțin 2 la sută din PIB pentru Apărare, iar acești bani sunt cheltuiți și pentru a crește gradul de pregătire a militarilor lor.
“România este lider în NATO cu alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare, împreună cu dobândirea de noi capacități de luptă prin multe parteneriate. Bugetele crescute au permis națiunilor NATO să-și modernizeze armatele, să doneze echipamentele în exces, să-și sporească gradul de pregătire și să sprijine reorganizarea NATO”
Kathleen Kavalec,
Ambasadoarea SUA în România
Acum două luni, parlamentarii din Comisiile de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională au avut o întâlnire cu conducerea MApN. După acea întâlnire, șefa Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, confirma că MApN lucrează la un proiect de lege care să reglementeze stagiul militar voluntar. Imediat după aceea, MApN a publicat proiectul Legii apărării naționale.
„Vorbim despre un proiect de lege la care lucrează Ministerul Apărării, care vorbeşte, într-adevăr, despre un stagiu militar voluntar sau pregătire militară voluntară. Termenii, condiţiile le vom vedea cu toţii în momentul în care acest proiect de lege primeşte toate avizele instituţionale”
Nicoleta Pauliuc,
Președinta Comisiei de Apărare din Senat
„Nu există niciun motiv de panică pentru că nu se va da nicio lege, nu va face niciun român stagiu militar obligatoriu, nu vom fi luaţi cu arcanul sa mergem în armată”, a promis Nicoleta Pauliuc.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
