5.9 C
București
sâmbătă, 21 decembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoRăspunzând cererii așa-zișilor deputați ai Transnistriei, Rusia își menține trupele în Republica...

Răspunzând cererii așa-zișilor deputați ai Transnistriei, Rusia își menține trupele în Republica Moldova, la granița cu Ucraina

Congresul așa-zișilor deputați de la Tiraspol, care s-a desfășurat pe parcursul zilei de 28 februarie 2024, nu a anunțat „unirea” Transnistriei cu Rusia (așa cum se temeau unii analiști occidentali), dar a cerut totuși Rusiei să-și mențină soldații în regiunea estică a Republicii Moldova.

Paragraful în care „deputații” din Transnistria cer Rusiei să păstreze trupe în regiune figurează într-o știre pe care a transmis-o, miercuri seară, agenția de presă oficială a Rusiei, TASS. Conform acestei surse, într-o declarație adoptată la finalul congresului din 28 februarie, „deputații” Transnistriei anunță că „am subliniat importanța misiunii de menținere a păcii de la Nistru, care se bucură de un sprijin imens nu numai în rândul oamenilor din Transnistria ci și din Moldova vecină. Operațiunea de menținere a păcii trebuie să continue până la soluționarea definitivă și echitabilă a conflictului, în ciuda oricăror demersuri politice și încercări ale Moldovei de a distruge acordul de bază de pace, semnat la 21 iulie 1992”.

Trebuie amintit că doar Rusia și autoritățile separatiste de la Tiraspol îi numesc pe militarii ruși „pacificatori”, pentru a le conferi astfel o umbră de legitimitate. În mod normal, o misiune internațională de menținere a păcii se desfășoară cu acordul țării gazdă, iar Republica Moldova a cerut în repetate rânduri, fără succes, ca Rusia să-și retragă militarii din Transnistria.

În Transnistria s-ar afla circa 1500 – 1700 de militari ai armatei ruse (două batalioane, conform surselor occidentale). Rusia a trimis acest contingent în Republica Moldova la mijlocul anului 1992, cu scopul declarat de a stopa conflictul, de la acel moment, dintre polițiști ai Republicii Moldova și milițieni din Transnistria. În plus, Rusia susține că militarii ei sunt necesari în Transnistria pentru a păzi depozitul de la Cobasna, unde ar fi stocate peste 20.000 de tone de arme și muniție rămase după retragerea trupelor rusești, la momentul căderii comunismului, din mai multe țări europene. Rusia susține că începuse să evacueze depozitul de la Cobasna în anul 2001 dar că a oprit această acțiune de evacuare, în anul 2004, la cererea administrației de la Tiraspol, care reclama înrăutățirea relațiilor cu Republica Moldova.

În prezent, „pacea în regiune este menținută de pacificatori ruși, moldoveni și transnistreni și de o echipă de observatori militari ucraineni”, susține Rusia.

Militarii ruși prezenți acum în Transnistria pot avea dublu rol. Pe de o parte, ei sunt o formă de presiune asupra Republicii Moldova, care are o armată mică. Pe de altă parte, cel puțin teoretic, Rusia și-ar putea folosi militarii din Transnistria pentru un atac asupra Ucrainei. Lideri de la Kiev au declarat însă în mod repetat că sunt pregătiți pentru o asemenea eventualitate și că au capacitatea să neutralizeze întregul contingent rusesc din Transnistria. Doar că, pentru a lovi pozițiile ocupate de ruși în Transnistria, Ucraina ar avea nevoie și de acceptul Republicii Moldova.

Un punct de vedere comun pentru autoritățile de la Chișinău și pentru cele de la Tiraspol este că nici unele nici altele nu vor să fie implicate în războiul din Ucraina. Pe de altă parte, din punct de vedere economic, pentru Transnistria este mai importantă acum relația cu UE (inclusiv cu România) decât relația cu Rusia. Vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian, anunța că, doar în primele două luni ale anului 2024, exporturile și importurile regiunii pe care o controlează administrația de la Tiraspol au atins aproape 20 de milioane de lei moldovenești – echivalentul a 1,05 milioane de euro. Aceste operațiuni de comerț exterior ale Transnistriei „se fac în mare parte cu Uniunea Europeană, cam 70 la sută”, estima vicepremierul Republicii Moldova.

Într-o emisiune difuzată la postul Euronews România, vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Oleg Serebrian, preciza că, deși este controlată de separatiști pro-ruși, Transnistria nu mai are Rusia drept principal partener economic ci s-a reorientat pe relații comerciale cu Uniunea Europeană, inclusiv către România.

„Operațiunile de comerț exterior pe care le are această regiune se fac în mare parte cu Uniunea Europeană, cam 70 la sută. Rusia nu mai este un partener economic cheie pentru regiunea transnistreană, nici la nivelul investițiilor. UE are în jur de 70 la sută din comerțul exterior al regiunii. Cu România, Polonia, Germania”

Oleg Serebrian,

Vicepremierul Republicii Moldova

Acum câteva săptămâni, într-un interviu acordat presei occidentale, șefa de stat a Republicii Moldova, Maia Sandu, recunoștea că decizia de a menține neutralitatea militară a Republicii Moldova este menită și să evite o intervenție în forță a Rusiei în Transnistria, sub pretextul că ar vrea să-i protejeze pe rusofoni – așa cum a procedat Rusia în estul Ucrainei.

“Riscul există întotdeauna atât timp cât ai trupe ruseşti pe teritoriu şi atât timp cât ai arme pe teritoriu, pentru că există şi un depozit mare de arme din perioada sovietică, dar deocamdată noi am reuşit să menţinem situaţia stabilă şi sperăm să reuşim să o menţinem stabilă”

Maia Sandu,

Președinta Republicii Moldova

Atât statele occidentale cât și Guvernul Republicii Moldova au cerut în repetate rânduri, dar fără succes, ca Rusia să-și retragă militarii din Transnistria.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă