După asasinarea lui Hassan Nasrallah, Hezbollah își reafirmă autonomia și obiectivele strategice sub conducerea lui Qassem
Într-o tranziție istorică de conducere pe fondul conflictelor active din Liban și Gaza, Consiliul Shura al Hezbollah l-a ales pe clericul șiit Naim Qassem ca noul Secretar General al organizației. Această decizie a fost luată în urma asasinării fostului lider Hassan Nasrallah și a nepotului său Hashem Safieddine, considerați potențiali succesori, într-un atac aerian israelian în suburbiile sudice ale Beirutului. Această schimbare de lider marchează un moment crucial în istoria de patruzeci de ani a Hezbollah, influențând atât dinamica internă, cât și relațiile internaționale ale organizației.
Profilul lui Naim Qassem și traiectoria sa în Hezbollah
Născut în 1953 în satul Kfar Fila din sudul Libanului, Naim Qassem aduce în funcția sa un amestec rar de cunoștințe academice și teologice. Deținând un master în chimie și fiind instruit religios, Qassem a fost unul dintre fondatorii Hezbollah în 1982 și a fost adjunctul liderilor organizației timp de peste trei decenii. Tranziția către Qassem ca succesor al lui Nasrallah reprezintă o continuitate a conducerii organizației, dar cu o abordare care îmbină o înțelegere profundă a teologiei și a științei.
Cariera politică a lui Qassem a început în 1974 în cadrul Mișcării Amal, unde a servit în consiliul de conducere, însă în 1979 s-a alăturat mișcării Hezbollah, motivat de Revoluția Islamică din Iran. Experiența sa politică și religioasă îi conferă o înțelegere profundă a politicii interne libaneze, oferindu-i un avantaj strategic în gestionarea relațiilor cu diverse facțiuni politice și secte.
Provocările și angajamentele lui Qassem ca lider
Numirea lui Qassem la conducerea Hezbollah are loc într-un moment de tensiune și incertitudine, cu provocări majore de securitate și politice. Ministrul Apărării din Israel, Yoav Gallant, a sugerat că numirea lui Qassem ar fi temporară, însă Qassem a răspuns amenințărilor menținându-și o prezență publică solidă și calmă. În discursurile sale, Qassem a reafirmat angajamentul Hezbollah față de cauza palestiniană și rezistența împotriva Israelului, subliniind că Hezbollah nu va „cerși un armistițiu”. Pe lângă angajamentele militare, el a subliniat importanța stabilității interne și a coeziunii naționale pentru viitorul Hezbollah.
Analistul Faisal Musleh, profesor de politică și relații internaționale, consideră că experiența și reziliența lui Qassem sunt calități care îl vor ajuta în navigarea crizelor actuale și viitoare ale Hezbollah. „Fiecare lider are propriul stil și abordare”, a declarat Musleh pentru Robert Lansing Institute, menționând că experiența lui Qassem prin multiple conflicte îl pregătește pentru această perioadă de tranziție.
Implicațiile pentru România și pentru regiune
Noul leadership al Hezbollah sub Qassem ar putea influența nu doar stabilitatea internă a Libanului și politicile regionale, ci și relațiile cu diaspora libaneză, inclusiv cea din România. Deși România nu este implicată direct în conflictele din Orientul Mijlociu, schimbările din cadrul Hezbollah sunt monitorizate îndeaproape de către statele europene, având în vedere potențialele implicații asupra stabilității regionale și a valului de migrație în Europa. România, ca membră a Uniunii Europene și a NATO, are interes în menținerea stabilității în Orientul Mijlociu și în prevenirea extinderii conflictului.
În plus, orice schimbare în strategia Hezbollah poate avea implicații asupra securității naționale a României, mai ales prin prisma parteneriatelor de securitate regionale și internaționale. De asemenea, evoluțiile din Liban pot afecta comunitățile de origine libaneză din România și pot intensifica dialogul privind colaborarea în combaterea terorismului și a radicalizării.
Mesajul de unitate și autonomia Hezbollah sub Qassem
Numirea lui Qassem marchează o declarație clară din partea Hezbollah despre autonomia organizației, respingând zvonurile despre interferența directă a Iranului în afacerile sale interne. În discursul său inaugural, Qassem a menționat intenția de a continua structurile non-militare ale Hezbollah, în timp ce dosarul militar rămâne sub o gestionare specializată. Această abordare pragmatică îi oferă lui Qassem flexibilitatea de a naviga între angajamentele militare și relațiile politice, atât în Liban, cât și în regiune.
Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă Qassem va reuși să egaleze succesul lui Nasrallah în gestionarea eforturilor de reconstrucție post-conflict, așa cum a demonstrat după războiul din 2006. „Compararea lui Qassem cu Nasrallah ar trebui evitată, deoarece personalitatea lui Nasrallah era distinctivă”, comentează Musleh. Numirea lui Qassem semnalează, totodată, adaptarea Hezbollah la dinamica în schimbare a regiunii, dar păstrându-și misiunea și principiile fundamentale.
Sub conducerea lui Qassem, Hezbollah își reafirmă intenția de a rămâne o forță puternică în politica libaneză și de a-și menține strategia de rezistență față de Israel, marcând un nou capitol în istoria organizației.
Context
Hezbollah este o organizație șiită libaneză fondată în 1982, în timpul Războiului Civil din Liban și în urma invaziei israeliene în această țară. Creată cu sprijinul Iranului, Hezbollah s-a născut ca un grup de rezistență împotriva ocupației israeliene din sudul Libanului, promovând ideologia Revoluției Islamice din Iran și având ca scop apărarea comunității șiite libaneze. Hezbollah este compusă atât dintr-o aripă politică, ce joacă un rol semnificativ în politica internă libaneză, cât și dintr-o aripă militară activă în conflictele din Orientul Mijlociu.
Conflictul dintre Hezbollah și Israel este complex și profund, fiind motivat de mai multe factori:
- Rezistența la ocupație: În anii 1980, Hezbollah a lansat o serie de atacuri pentru a rezista ocupației israeliene din sudul Libanului, care a continuat până în anul 2000. Eliberarea teritoriului libanez a devenit un obiectiv major pentru organizație, considerată de mulți din regiune drept o mișcare de eliberare națională.
- Apărarea intereselor șiite și libaneze: Hezbollah consideră Israelul o amenințare directă la adresa integrității Libanului și a comunității șiite, angajându-se să protejeze Libanul de intervențiile israeliene. Această poziție a făcut din Hezbollah o forță dominantă în Liban și a consolidat sprijinul local.
- Sprijin pentru Palestina: Hezbollah a declarat constant sprijinul pentru cauza palestiniană, pledând pentru eliberarea Ierusalimului și susținând facțiuni palestiniene active împotriva Israelului, precum Hamas. Aceasta a întărit poziția sa în conflictul regional și a solidificat legăturile cu alte grupuri militante.
- Războiul din 2006: Conflictul a culminat în 2006 cu Războiul din Liban, când Hezbollah a capturat soldați israelieni, declanșând o ofensivă militară masivă din partea Israelului asupra Libanului. Războiul a durat 34 de zile și s-a soldat cu mii de victime și distrugeri masive în Liban, dar Hezbollah a revendicat victoria pentru că a reușit să reziste atacurilor.
De-a lungul anilor, Hezbollah a devenit un simbol al rezistenței în lumea arabă, dar și o sursă de tensiuni și controverse internaționale, fiind considerată organizație teroristă de Israel, SUA și alte state occidentale. Conflictul cu Israelul continuă să fie o sursă majoră de instabilitate în regiune, alimentat de tensiuni ideologice și strategice, precum și de alianța puternică dintre Hezbollah și Iran.
