Mii de copii și de tineri au fost racolați de Securitate, relevă documente ale fostei Securități.
Peste 2300 de elevi minori au fost recrutați de ofițeri ai fostei Securități. Acești copii urmau a servi regimul comunist din România, relevă o serie de documente din arhiva CNSAS.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a transmis Parchetului Militar aproape 7000 de documente despre copiii care ar fi fost recrutați de fosta Securitate.
În perioada iulie – octombrie 2021, CNSAS a remis Parchetului General – Secţia Parchetelor Militare de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de 6.702 documente identificate în arhiva proprie. Documentele se referă la activitatea desfăşurată de 169 de foşti ofiţeri de Securitate.
Securiștii “au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a unui număr de peste 2.300 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist”, a anunțat, ieri, CNSAS.
CNSAS continuă identificarea şi transmiterea de documente pentru dosarul deschis de Secţia Parchetelor Militare, în urma sesizării depuse în primăvara acestui an.
Unele fapte reieșite din arhivă erau atunci prezentate de László Csendes, membru CNSAS. El sublinia că „este vorba despre o istorie foarte tristă”.
Mii de copii și de tineri au fost racolați de Securitate, în mod ilegal
Cercetătorul László Csendes explica, acum câteva luni, că ofițerii Securității abordau copii în vârstă de 13-14 ani astfel încât copiii “nici nu-şi dădeau seama cu cine stau de vorbă. Îi recrutau şi îi convingeau să furnizeze poliţiei secrete informaţii despre părinţii sau profesorii lor. Această metodă era ilegală chiar şi în acea perioadă”.
“Securiştii reuşeau să abordeze copii în vârstă de 13 – 14 ani. Această metodă era ilegală chiar în acea perioadă. Am predat dosarele a 50 de asemenea ofiţeri Parchetului Militar”
László Csendes,
Membru CNSAS
Faptele comise de Securitate nu sunt complet elucidate întrucât unele documente nu au ajuns la CNSAS. Aceste documente sunt păstrate de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Trei cercetători CNSAS i-au adresat ministrului Nicolae Ciucă o scrisoare deschisă în care solicitau MApN să predea la CNSAS acele documente din arhiva Securităţii pe care încă le ține secrete.
“Toate documentele care privesc fosta securitate din arhiva MApN au fost predate CNSAS, cu excepția celor a căror dezvăluire ar putea aduce atingere securității naționale”
Nicolae Ciucă,
Ministrul Apărării Naționale
MApN a confirmat că, la 31 de ani de la Revoluția din 1989, încă mai păstrează sub cheie, probabil la Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA), documente ale fostei Securități.
Securitatea a fost, probabil, cel mai detestat instrument al regimului Ceaușescu. Departamentul Securității Statului făcea parte din Ministerul de Interne. Acest Departament a fost desființat la începutul anului 1990, imediat după victoria Revoluției din Decembrie 1989.
Românii au început să uite acele moment, iar pe acest fundal, există încă dosare ale Securității care sunt păstrate secrete.
SRI a predat către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă
Arhiva Securității a fost preluată, în cea mai mare parte, de Serviciul Român de Informații. SRI s-a înființat în martie 1990. Documentele ajunse la SRI au fost apoi desecretizate și transmise către CNSAS.
“SRI a predat către CNSAS peste un milion de unităţi de arhivă din Fondul Informativ, din Fondul de Reţea, cel Documentar, de Corespondenţă, casete audio, video sau benzi de magnetofon, aflate în custodia instituţiei”, declara Eduard Hellvig, directorul SRI.
Dar nu toate documentele Securității au ajuns la SRI și, de acolo, la CNSAS. În funcțiile de domeniile sau de persoanele la care se refereau, unele dosare au fost preluate de alte instituții. Aceste instituții sunt SIE, Ministerul Justiției și MApN. N-au ajuns la CNSAS acele documente din arhiva Securității care încă nu sunt desecretizate.
În cazul acestor documente se susține că desecretizarea “ar putea aduce atingere securității naționale”.
Se poate deduce cine ar suferi din publicarea acestor documente. Ar suferi prejudicii foștii securiști care încă lucrează în unele instituții din România. Sau care au ieșit la pensie din aceste instituții și acum sunt beneficiari de pensii speciale. Sau care, și mai grav, au trecut în rezervă, primesc o asemenea pensie specială dar s-au și reangajat în alte domenii, cumulând pensia cu salariul.
