Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că nu există un termen limită până la care o țară candidată poate fi primită în Spațiul Schengen, iar această declarație înseamnă că nici România, nici Bulgaria nu au suficiente argumente pentru a forța intrarea în Schengen în anul 2023.
Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, s-a referit la chestiunea primirii României în Schengen într-un răspuns adresat europarlamentarului român Rareș Bogdan, informează agenția de presă bulgară Novinite. Europarlamentarul Rareș Bogdan adresase o întrebare cu privire la posibilitatea oferirii de daune României, în urma problemelor de poluare care sunt cauzate de staționarea îndelungată a autocamioanelor, pentru control, la granița dintre România și Ungaria. Drept răspuns, Ylva Johansson a explicat că „lipsa implementării complete a prevederilor acordului Schengen nu pune sub semnul întrebării necesitatea ca toate statele membre să implementeze o politică de mediu”. Într-adevăr, Comisia Europeană „este conștientă de faptul că menținerea controalelor la frontierele interne poate avea efecte suplimentare, precum cele rezultate din emisiile de gaze cu efect de seră de la vehiculele care așteaptă la punctele de trecere a frontierei”. Totuși, „procedura de admitere (în Schengen – n.n.) nu stabilește termene până la care Consiliul JAI să ia o decizie pozitivă”, a precizat comisarul european. Sintetizând răspunsul comisarului Johansson, „Comisia Europeană este sceptică privind compensațiile Schengen cerute de România”, notează agenția bulgară Novinite.
Singurul element pozitiv pentru România din această declarație a comisarului Ylva Johansson a fost întărirea punctului de vedere al Comisiei Europene conform căruia Bulgaria și România sunt de mult timp pregătite, din punct de vedere tehnic, să intre în Schengen.
Discuția privind intenția României de a cere daune financiare ca urmare a tergiversării primirii în Schengen a început după ce, la data de 10 septembrie 2023, vicepremierul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, a declarat că, din cauza întârzierii autocamioanelor la punctele de trecere a frontierei, transportatorii înregistrează pagube care ajung la 2 la sută din PIB-ul României. „Am cerut colegilor mei și până mâine la prânz să îmi prezinte o situație și voi cere și aceste sume, sau statul român cred că ar fi bine să le ceară, legate de costurile pe care le-au avut transportatorii pentru că nu am intrat în Schengen”, a declarat vicepremierul Sorin Grindeanu la Prima News. „Din ce știu eu, pentru că discuțiile le-a avut prim-ministrul la Bruxelles, ei au înțeles impactul asupra României din cauză că nu am intrat în Schengen. Din ce știu eu, impactul este de aproximativ 2 la sută din PIB”, a precizat vicepremierul României.
La o săptămână după această declarație a vicepremierului Grindeanu, premierul Ciolacu afirma că România va iniția o acțiune în justiție, ca urmare a tergiversării procesului de primire în Schengen. Premierul Ciolacu susținea că Guvernul României va da în judecată Austria. „Eu, cu certitudine, dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spaţiul Shengen, voi ataca la CJUE. Mai mult, eu doresc ca în acest demers, şi e un atac al statului român, eu vreau să am partener în acest atac, pe care îl fac la CJUE, Consiliul European, care ne susţine şi a declarat, Parlamentul European, care susţine România şi a declarat, şi Comisia Europeană, care ne susţine şi a declarat”, a argumentat Marcel Ciolacu.
În anul 2023 mai sunt programate două reuniuni ale Consiliului JAI. Prima este în perioada 19 – 20 octombrie iar a doua este în 4 – 5 decembrie. Pentru aceste reuniuni, încă nu s-a indicat ordinea de zi. Teoretic, pe ordinea de zi poate fi introdusă chestiunea extinderii Schengen, iar discuția este oportună doar dacă, la acel moment, nicio țară din Schengen, deci nici Austria, nu se va mai opune primirii României în Schengen. Un singur veto este suficient pentru a respinge, din nou, candidatura României sau a Bulgariei.
Vicepremierul Sorin Grindeanu, ministru al Transporturilor, estimează că pierderile financiare cauzate României de faptul că n-a fost primită în Schengen ar atinge 2 la sută din Produsul Intern Brut (PIB). Pentru compensarea acestor pierderi, România ar fi tentată să ceară daune din partea Comisiei Europene.
„Din ce știu eu, pentru că discuțiile le-a avut prim-ministrul la Bruxelles, ei au înțeles impactul asupra României din cauză că nu am intrat în Schengen. Din ce știu eu, impactul este de aproximativ 2 la sută din PIB”
Sorin Grindeanu,
Vicepremierul României
Instituțiile europene au cunoștință de faptul că România are pierderi economice și probleme de mediu din cauza faptului că nu este membru Schengen dar România are, totuși, obligația să ia măsuri pentru protejarea mediului, consideră comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson.
„Lipsa implementării complete a prevederilor acordului Schengen nu pune sub semnul întrebării necesitatea ca toate statele membre să implementeze o politică de mediu. Procedura de admitere nu stabilește termene până la care Consiliul să ia o decizie pozitivă”
Ylva Johansson,
Comisar european
Deși instituțiile UE constată că România îndeplinește condițiile tehnice, nu există niciun termen de timp până la care Consiliul JAI ar fi obligat să accepte primirea României în Schengen.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
