Guvernul României „a luat act” despre decizia de mobilizare parțială în Rusia, conform decretului anunțat de președintele Putin în dimineața zilei de 21 septembrie 2022.
Guvernul Ciucă anunțase, cu 24 de ore înainte, că va avea o ședință în ziua de 21 septembrie. Ședința Executivului a început conform programului, dar la începutul ei, premierul Ciucă s-a referit la anunțul președintelui Putin.
„Astăzi este Ziua Internaţională a Păcii şi în loc să o celebrăm cum se cuvine, din păcate, în această dimineaţă am luat act de declaraţiile preşedintelui Putin, am luat act cu îngrijorare de declaraţiile referitoare la mobilizarea parţială a armatei Federaţiei Ruse şi la desfăşurarea aşa-ziselor referendumuri în Donbas, Herson şi Zaporojie. Ne menţinem atitudinea echilibrată şi vom continua să analizăm cu calm evoluţia situaţiei împreună cu aliaţii noştri din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană. Îmi exprim, totodată, speranţa ca situaţia în zona de conflict să nu escaladeze”, a declarat, miercuri, premierul României.
Rusia nu are frontieră terestră cu România. În schimb, Rusia deține o parte din litoralul Mării Negre iar din anul 2014 ocupă, ilegal, și peninsula Crimeea, care este teritoriu al Ucrainei. Cele mai puternice forțe navale și aeriene ale Rusiei în zona Mării Negre au baza în Crimeea. De asemenea, Crimeea este zona terestră cea mai apropiată de România, dintre cele ocupate de armata rusă. Surse internaționale anunțau că Rusia a adus în Crimeea sisteme de rachete sol – aer, sol – sol și împotriva navelor, cu raze de acțiune de până la 450 de kilometri. Cele mai performante sunt Iskander-M, K-300 sau S-400. Asemenea rachete ar putea lovi, teoretic, portul Constanța, navele din apropierea lui, precum și aerodromul Mihail Kogălniceanu sau avioanele care ar decola de acolo. Pe de altă parte, oficiali de la Moscova au anunțat în repetate rânduri, cel mai recent acum două zile, că ei consideră Crimeea o parte a Rusiei, deci n-o vor restitui niciodată Ucrainei.
Războiul din Ucraina a început la 24 februarie 2022 iar din acel moment situația din estul Europei a devenit tot mai tensionată. Armata Română avea, și înaintea acelui moment, o situație precară din punctul de vedere al armamentului. În ultimele luni, oficiali români, inclusiv președintele Iohannis și ministrul Dîncu, anunțau că fac eforturi pentru îmbunătățirea înzestrării Armatei. Totuși, aceste anunțuri par să fi fost doar declarații politice, încă nematerializate.
Fără a fi anticipat că în Rusia se va ordona mobilizarea parțială, am adresat Ministerului Apărării Naționale (MApN), acum câteva zile, câteva întrebări legate de programele de înzestrare ale Armatei Române. MApN ne-a răspuns la data de 20 septembrie 2022, deci cu o zi înainte de anunțul lui Putin. Din datele oferite de MApN reiese că, în acest moment, situația înzestrării Armatei Române poate fi considerată critică. În mod special, este foarte slabă situația Forțelor Navale Române. În plus, din cauza războiului din Ucraina, navele țărilor NATO neriverane nu mai au voie să intre în Marea Neagră. Din acest motiv, unele țări NATO, cum ar fi SUA, Marea Britanie sau Franța, nu mai pot compensa, cu navele proprii, deficitul Forțelor Navale Române.
Cu privire la cumpărarea de patru nave noi, tip corvetă, MApN ne-a răspuns următoarele: „În prezent se poartă discuții între părți pentru convenirea termenilor și condițiilor acordului-cadru de achiziție”. Trebuie însă precizat că asemenea nave nu sunt pe stoc iar după încheierea discuțiilor, fabricarea unei singure corvete ar dura, oricum, cel puțin trei ani. De asemenea, nici fregatele Tip 22 ale României, cumpărate second hand, nu pot fi modernizate, întrucât modernizarea fregatelor este o anexă la contractul de achiziție de corvete.
„Programul de înzestrare cu submarine a Forțelor Navale Române a fost inițiat și se află în faza de fundamentare, tot în faza de fundamentare fiind și Programul de înzestrare cu elicoptere”, ne-a mai precizat MApN. Este vorba de cele două programe pe care le anunța, acum câteva luni, ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Evident, după faza de fundamentare va trebui semnat un contract și va fi cerută, eventual, aprobarea Parlamentului României. Deci ideea că vor avea submarine și elicoptere este doar un vis frumos.
Programul de înzestrare cel mai aproape de realizare se referă la cumpărarea de aeronave fără pilot (drone). Pe o parte, MApN a reluat o procedură de achiziție pe care o anulase la mijlocul anului 2022. La procedură s-a înscris, se pare, o singură firmă, din Israel. Pe de altă parte, aceeași instituție, MApN, a cerut aprobarea Parlamentului României pentru a cumpăra drone, fără licitație, din Turcia. Dintre aceste două proceduri paralele, mai rapidă pare a fi cea care ar aduce României drone din Turcia.
„Referitor la programele de înzestrare cu sisteme UAS ale Armatei Române precizăm următoarele:
– Pentru achiziția Sistemelor UAS tactic-operative clasa II (UAS-TO) a fost reluată procedura de achiziție, care se derulează conform prevederilor HG 912 /2021 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente programului de înzestrare „Sistem UAS tactic-operativ clasa II”,
– La cererea structurii beneficiare, s-a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului României pentru inițierea procedurii de atribuire a contractelor aferente achiziției a trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord (UAS) Bayraktar TB2″
Ministerul Apărării Naționale
Premierul Nicolae Ciucă este general în rezervă și a fost ministrul Apărării. El a transmis, miercuri, imediat după anunțul privind ordonarea mobilizării parțiale în Rusia, un mesaj în care sugera că autoritățile României contează, ca și până acum, pe sprijinul NATO și al Uniunii Europene.
„Ne menţinem atitudinea echilibrată şi vom continua să analizăm cu calm evoluţia situaţiei împreună cu aliaţii noştri din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană. Îmi exprim, totodată, speranţa ca situaţia în zona de conflict să nu escaladeze”
Nicolae Ciucă,
Prim-ministru
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
