Federația Rusă a început un exercițiu militar în Districtul Sud, aceasta fiind regiunea din Rusia care se întinde până la Marea Neagră și în care Rusia a inclus și Crimeea, deci este cea mai apropiată de România, iar actualul exercițiu include și „practicarea pregătirii și folosirii armelor nucleare tactice”.
Districtul Militar Sud al Federației Ruse se întinde până la Marea Neagră, deci este regiunea din Rusia aflată cel mai aproape de România. Mai mult, după ce, în anul 2014, Rusia a ocupat ilegal peninsula Crimeea, care este teritoriu al Ucrainei, Rusia a inclus și Crimeea în Districtul Militar Sud.
Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat pe internet, în seara de 21 mai 2024, că în Rusia „a început prima etapă a exercițiului militar privind practicarea pregătirii și folosirii armelor nucleare tactice”. În cadrul acestei etape, militarii din formațiunile de rachete din Districtul Militar de Sud „practică sarcini de antrenament de luptă pentru obținerea de muniție specială pentru sistemul operațional-tactic de rachete Iskander, echiparea vehiculelor de lansare cu acestea și avansarea ascunsă în zona de poziție desemnată în pregătire pentru lansări de rachete”. În paralel, personal din unități de aviație „practică echiparea cu focoase speciale de arme de aviație, inclusiv rachetele hipersonice aerobalistice Kinzhal, și zboară în zonele de patrulare desemnate”.
Ministerul rus al Apărării precizează că „exercițiul în curs are ca scop menținerea pregătirii personalului și echipamentelor unităților pentru utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde și pentru a asigura necondiționat integritatea teritorială și suveranitatea statului rus ca răspuns la declarațiile provocatoare și amenințările unor oficiali occidentali împotriva Federației Ruse”.
Țările cele mai vizate de amenințarea nucleară din Districtul Sud al Rusiei ar fi Ucraina, Republica Moldova și România. Oficiali ai statului român nu au reacționat explicit la acest anunț al Rusiei. Totuși, la mai puțin de 24 de ore după ce Rusia publica anunțul, șeful Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Gheorghiță Vlad, a transmis un mesaj în care a avertizat că „prognoza pe care o facem realității de mâine include dezvoltări și scenarii dintre care unele indică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară. Pentru diminuarea acestei probabilități mizăm în continuare pe efectul de descurajare generat de o capacitate defensivă credibilă, atât în plan național cât și în cel aliat”.
Șeful SMAp a prezentat acest mesaj la ceremonia de deschidere a Salonului de apărare BSDA 2024, care se desfășoară la București în perioada 22 – 24 mai. La aceeași ceremonie se aflau Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Angel Tîlvăr.
Câteva ore mai târziu, președintele Klaus Iohannis, aflat în județul Brașov, încerca să liniștească populația României. „România este o țară sigură. Românii nu trebuie să se teamă. România beneficiază astăzi, prin faptul că este în NATO, de cele mai importante garanții de securitate pe care le-am avut vreodată. Nu suntem singuri, suntem împreună cu aliații”, sublinia președintele Iohannis. Șeful statului a subliniat însă că și România trebuie să-și întărească propria apărare și a subliniat, în acest context, că el nu va accepta ca România să cedeze Ucrainei un sistem sol – aer Patriot decât cu condiția ca România să primească altceva în schimb – probabil din partea Statelor Unite. După cum se știe, însuși președintele Biden i-a cerut președintelui Iohannis ca România să ofere Ucrainei unul dintre cele șapte sisteme Patriot, cumpărate din SUA. Urmează ca președintele Iohannis să convoace o ședință a CSAT în care să se discute chestiunea sistemului Patriot pentru Ucraina.
La mai puțin de 24 de ore după ce Rusia anunța începerea exercițiului militar nuclear din apropierea Mării Negre, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a transmis, la București, un mesaj în care confirmă că unele scenarii „indică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară”.
„Pentru diminuarea acestei probabilități mizăm în continuare pe efectul de descurajare generat de o capacitate defensivă credibilă, atât în plan național cât și în cel aliat. Iată de ce apăsăm pedala întăririi apărării naționale și a consolidării posturii NATO de descurajare și apărare”
Gheorghiță Vlad,
Șeful Statului Major al Apărării
La câteva ore după acest mesaj al șefului SMAp, Klaus Iohannis afirma că Președinția României nu are informații despre vreun posibil atac terorist sau despre vreo amenințare militară la adresa României. În schimb, președintele Iohannis sublinia din nou că nu va accepta slăbirea apărării antiaeriene și antirachetă a României, nici chiar prin cedarea unui sistem Patriot către Ucraina.
„Eu nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă și fără apărare antiaeriană. Dacă în final se cedează ceva, trebuie ca România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic. Nu există un orizont de timp. Aceste discuții se poartă de cei din Ministerul Apărării”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Președintele Iohannis a avut o convorbire prin telefon cu președintele Zelenski la data de 21 mai dar nu i-a promis sistemul Patriot ci vrea mai întâi să discute această problemă în CSAT.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
