20.7 C
București
luni, 17 iunie 2024
AcasăInvestigații România LiberăIncognitoCel mai mare proiect militar din România de după Războiul Rece. Lucrările...

Cel mai mare proiect militar din România de după Războiul Rece. Lucrările de la Baza Aeriană Kogălniceanu asigură locuri de muncă timp de 20 de ani

Lucrările de extindere și de modernizare care se derulează la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, a Forțelor Aeriene Române, sunt eșalonate de-a lungul a 20 de ani, urmând să asigure locuri de muncă și să atragă investiții, în Dobrogea, în toată această perioadă.

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a participat la ceremonia de lansare a lucrărilor de extindere și modernizare care au fost aprobate la Baza Aeriană 57, din localitatea Mihail Kogălniceau (județul Constanța).

Întregul proiect de investiții pentru modernizarea și extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu are o valoare totală de aproximativ 12,173 miliarde de lei (fără TVA), adică echivalentul a circa 2,5 miliarde de euro. Finalizarea lucrărilor prevăzute pentru investiția de la Kogălniceanu este estimată a avea loc în aproximativ 240 de luni de la aprobarea investiției, care a avut loc în anul 2021, a precizat Ministerul Apărării Naționale (MApN). După extindere, suprafața Bazei Aeriene 57 va fi de circa 2800 de hectare, ceea ce o va face una dintre cele mai vaste baze militare din Europa.

Circa 10.000 de oameni – atât militari cât și membri de familie ai acestora – vor putea locui în interiorul Bazei 57, așa cum se procedează în toate marile baze NATO din lume. Noua pistă de la Kogălniceanu va fi prima pistă cu destinație militară construită în România, după anul 1990. În plus, aici se vor construi hangare pentru mentenanța aeronavelor, depozite de carburant și de muniție, școli și grădinițe pentru copiii angajaților, precum și un spital.

“Angajamentele asumate de Ministerul Apărării pentru modernizarea tehnicii, echipamentelor de luptă și a infrastructurii Armatei României încep să producă rezultate vizibile. Azi au demarat lucrările de construcție a unei noi piste de decolare-aterizare la Mihail Kogălniceanu, proiect care face parte dintr-un amplu plan de modernizare și extindere a Bazei 57 Aeriană”, a declarat ministrul Angel Tîlvăr, după ce a participat la deschiderea lucrărilor la Kogălniceanu, în ziua de 11 iunie 2024.

“Aceste investiții vor îmbunătăți în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate care vor putea fi găzduite la Baza 57 Aeriană, dar vor contribui în mod semnificativ și la dezvoltarea economică a comunităților locale, prin crearea de noi locuri de muncă și atragerea de investiții importante pentru întregul județ Constanța. Proiectul de extindere a Bazei 57 Aeriană va avea ca rezultat prima capabilitate militară și, totodată, primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990”, a subliniat ministrul Apărării.

Din punct de vedere strict militar, baza de la Kogălniceanu are o importanță enormă, în contextul războiului din Ucraina, război care pune în pericol întreaga zonă a Mării Negre și care, conform tuturor estimărilor, este departe de final. Trebuie însă remarcat că aprobarea investiției de la Baza 57 a avut loc în anul 2021, deci înainte să înceapă actualul război din Ucraina. Altfel spus, NATO avea nevoie de o bază extinsă în Dobrogea, chiar dacă Rusia nu ataca Ucraina, la 24 februarie 2022. Până să înceapă acest război Rusia – Ucraina, Baza Aeriană 57 a avut, drept principală misiune externă, sarcina de a permite decolarea și aterizarea avioanelor care transportau trupe și echipamente ale țărilor NATO, mai ales ale SUA, spre și dinspre Orientul Mijlociu.

Sectorul Apărării are la dispoziție în România 2,5 la sută din PIB, adică mai mult decât alocă alte țări NATO. Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a subliniat însă că acești bani nu sunt cheltuiți doar pentru necesitățile Armatei Române ci ei asigură, în plus, locuri de muncă în România, contribuie la dezvoltarea infrastructurii regionale și atrag investiții străine.

Aceste investiții vor îmbunătăți în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate care vor putea fi găzduite la Baza 57 Aeriană, dar vor contribui în mod semnificativ și la dezvoltarea economică a comunităților locale

Angel Tîlvăr,

Ministrul Apărării Naționale

La data de 20 martie 2024, ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec, a participat la o conferință intitulată ”Schimbarea dinamicii în regiunea Mării Negre”, organizată de Centrul Marshall. Ambasadoarea SUA a salutat faptul că 18 dintre țările membre NATO alocă acum cel puțin 2 la sută din PIB pentru Apărare iar România a ajuns să aloce chiar 2,5 la sută din PIB.

România este lider în NATO cu alocarea a 2,5 la sută din PIB pentru Apărare, împreună cu dobândirea de noi capacități de luptă prin multe parteneriate. Bugetele crescute au permis națiunilor membre NATO să-și modernizeze armatele, să doneze echipamentele în exces, să-și sporească gradul de pregătire și să sprijine reorganizarea NATO

Kathleen Kavalec,

Ambasadoarea SUA în România

Bugetele mărite au permis țărilor NATO să-și modernizeze armatele, să doneze echipamentele în exces, să-și sporească gradul de pregătire și să sprijine reorganizarea NATO.

Urmărește România Liberă pe  XFacebook și Google News!

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă