Președintele României, șeful Senatului, șeful Guvernului și ministrul Apărării au opinii divergente cu privire la cererea formulată de Statele Unite ca România să cedeze Ucrainei unul dintre sistemele sale antiaeriene Patriot, iar decizia României ar trebui luată într-o ședință CSAT pe care Klaus Iohannis încă nu a convocat-o.
Cea mai importantă cerere formulată de Statele Unite către România, în ultimele luni, este probabil aceea ca România să cedeze Ucrainei unul dintre cele șapte sisteme antiaeriene Patriot pe care le-a cumpărat din SUA. Imediat după ce președintele Biden l-a primit pe președintele Iohannis la Casa Albă, șeful statului român a confirmat că liderul SUA i-a cerut să ofere Ucrainei un asemenea sistem. România a cumpărat din SUA șapte sisteme Patriot, contra sumei de 3,9 miliarde de dolari – unul dintre cele mai mari costuri pe care le-a plătit vreodată România pe un program de înzestrare militară. Deși contractul România – SUA a fost semnat încă din anul 2017, în acest moment, în 2024, doar patru dintre cele șapte sisteme au ajuns în România iar dintre cele patru este operațional doar unul.
„Există, evident, nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate, și, în acest fel, în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci, sigur, am fost întrebați și noi. Și Președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim, și, evident, ce putem să primim în schimb, pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană. Eu cred că vom găsi o soluție. Este vorba de un singur sistem Patriot”, declara președintele Iohannis la data de 7 mai. Iohannis a spus că discuția cu Biden se referea la unul dintre sistemele neoperaționale ale României, nu la singurul sistem operațional.
A trecut mai bine de o săptămână dar șeful statului încă n-a convocat o ședință CSAT, în care să se discute și chestiunea sistemului Patriot. Conform legii, CSAT „se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau de câte ori este necesar”. Cea mai recentă ședință CSAT și singura din anul 2024 a avut loc în februarie. Deci următoarea ședință ar avea loc cel târziu în luna iunie. Teoretic, până atunci România nu va livra sistemul Patriot Ucrainei, întrucât chestiunea n-a fost aprobată de CSAT.
În urma declarației din SUA a președintelui Iohannis, premierul Ciolacu a precizat, în România, că șeful statului este comandant suprem al armatei, deci are cel mai important cuvânt de spus, evitând pe de altă parte să exprime o opinie proprie. „Eu n-am auzit de vreo decizie, că trimitem ceva operațional sau neoperațional. Eu știu că urmează să avem o discuție în CSAT”, a declarat, la 15 mai, premierul Ciolacu. Dar cu câteva zile mai înainte, premierul spunea că știe că ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, se opune cedării unui sistem Patriot. Iar la data de 14 mai, ministrul Tîlvăr sublinia că armamentul Armatei Române este necesar pentru a apăra teritoriul național, deci nu se poate renunța la acest armament. „Nu este vorba de a prejudicia securitatea naţională, este vorba de a apăra teritoriul naţional, evident în acord şi împreună cu aliaţii noştri, pentru că România face parte dintr-o alianţă care ne onorează şi care ne generează garanţii de securitate”, declara ministrul Apărării.
Premierul Ciolacu a făcut și o altă precizare interesantă. El a spus că știe că Rusia este nemulțumită de sprijinul pe care România îl oferă Ucrainei, inclusiv de posibilitatea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot. Totuși, Ciolacu a încercat din nou să liniștească opinia publică internă: „Vreau să fiu foarte bine înţeles: Rusia nu va ataca România, Rusia nu-şi permite să atace România şi nici nu vrea să atace România”. Întrebat de jurnaliștii români despre sistemul Patriot, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, general în rezervă, a susținut că nu contează părerea lui personală ci că doar CSAT poate lua o decizie.
După cum se știe, președintele Senatului nu este membru CSAT. Din CSAT fac parte șeful statului, premierul, unii miniștri, precum și șefii SRI și SIE. Deciziile Consiliului se iau prin consens, deci, teoretic, un veto al ministrului Apărării poate bloca o decizie a CSAT.
Președintele Iohannis a confirmat că, la 7 mai, președintele Biden i-a solicitat ca România să transfere, către Ucraina, unul dintre cele șapte sisteme Patriot pe care le-a cumpărat din SUA. Iohannis i-a spus lui Biden că va ridica această problemă în CSAT dar că SUA ar trebui să ofere ceva „în schimb”, întrucât ar fi „inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană”.
“Președintele Biden a adus această chestiune în discuție și i-am spus că sunt deschis să discutăm, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să punem problema, ce putem să oferim, și, evident, ce putem să primim în schimb”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Ministrul Apărării Naționale a precizat că Armata Română are un sistem Patriot operațional și alte trei în curs de operaționalizare, că toate sistemele sunt necesare pentru a proteja spațiul aerian al României și că – prin deducție – n-ar fi posibil ca România să renunțe la vreunul dintre ele. Ideea președintelui Iohannis, ca SUA să ofere României ceva „în schimb”, n-a fost confirmată de Tîlvăr.
„Noi avem un astfel de echipament funcţional şi încă trei care sunt în curs de a deveni funcţionale. Până atunci, nevoia noastră este satisfăcută momentan de acest echipament. Urmează să avem şi alte discuţii. Momentan, nu se pune problema”
Angel Tîlvăr,
Ministrul Apărării Naționale
Ministrul Apărării dezminte ideea că Statele Unite ar impune României să cedeze Ucrainei o baterie Patriot: „Nu a spus nimeni că trebuie să o dăm”.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!
