» Culturile de soia modificata genetic pot fi folosite cu succes ca materie prima pentru biodiesel.
» Desi anul trecut autoritatile anuntau stoparea cultivarii de soia OMG, nu a aparut nici o lege in acest sens.
» Mai multi primari au luat decizii unilaterale de interzicere a biosemanaturilor.
De mai bine de un an de zile, cultivatorii romani de soia modificata genetic stau cu sabia lui Damocles deasupra capului, din cauza incoerentei guvernamentale in abordarea acestui tip de semanaturi. Dupa ce autoritatile anuntasera, in februarie 2006, ca din acest an nu vor mai fi permise biosemanaturile, intre timp nu a aparut nici un act normativ in acest sens, persistand incertitudinea.
Suprafete-record
Aceasta in conditiile in care cultivarea de soia si alte plante modificate genetic a fost puternic incurajata dupa 1990, Romania devenind cel mai important producator din regiune. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Agriculturii, daca in 2005 erau inregistrate 87.600 de hectare cultivate cu soia modificata genetic (OMG), suprafata a crescut anul trecut la 130.000 ha.
Mentinerea de biosemanaturi ar putea insemna o oportunitate pentru fermieri, mai ales in conditiile cererii in crestere de materie prima pentru biocombustibili. Acestia trebuie utilizati, incepand cu data de 1 iulie, in proportie de minimum 2% in benzina si motorina comercializata la statiunile de carburanti de pe teritoriul Romaniei. Investitori romani si straini au inceput deja proiecte importante la capacitati de producere a biomasei.
Flutur interzice, Remes sprijina
De altfel, prezent de curand la Braila, ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes, a fost interpelat de reprezentantii producatorilor din zona. Acestia i-au cerut sa intervina pentru ca in Romania sa se poata cultiva soia modificata genetic, folosita pentru producerea de combustibili neconventionali. Pe moment, ministrul s-a aratat incantat de idee si a promis ca fermierii in cauza vor beneficia de tot sprijinul sau. Cu mai bine de un an in urma, fostul sau coleg de partid Gheorghe Flutur, pe atunci titularul portofoliului Agriculturii, anunta interzicerea cultivarii de soia modificata genetic de la 1 ianuarie 2007.
Animati de trendul imprimat de Guvern la acea vreme, mai multi primari din tara au declarat localitatile lor "zone libere de OMG", invocand principiul autonomiei locale. Este vorba de doua orase si 24 de comune din judetul Bistrita Nasaud si alte 13 comune si un oras din regiunea Huedin (Cluj).
si totusi, aceste decizii contravin legislatiei comunitare. Recomandarea Comisiei Europene din 23 iulie 2003 privind liniile directoare pentru dezvoltarea strategiilor nationale pentru asigurarea coexistentei culturilor modificate genetic cu agricultura conventionala si organica stipuleaza clar ca orice decizie trebuie luata pe baza unor "intelegeri benevole" intre "grupuri de fermieri dintr-o anumita zona".
Chiar si primarii care au luat decizia cu pricina recunosc, intr-un memoriu transmis Guvernului, ca legislatia romaneasca privitoare la autonomia locala exclude dreptul edililor de a interzice OMG.
» Suprafetele cultivate cu soia OMG au ajuns anul trecut la 130.000 ha.
Unii cultiva, altii nu
Principalele tari producatoare de OMG sunt SUA (63% din productia globala), Argentina (21%), Marea Britanie (6%) si Brazilia (4%). De cealalta parte a baricadei, fermierii din mai multe regiuni europene au decis sa nu cultive OMG. Singura tara membra UE in care nu se mai cultiva deloc OMG este Grecia, insa asemenea restrictii au fost stabilite si in regiuni din Belgia, Germania sau Austria.
