Declansarea procedurilor de executare silita a societatilor comerciale nu tine cont de marimea datoriilor, ci de existenta lor dupa expirarea termenului de plata de 15 zile comunicat prin somatiile trimise de administratiile financiare. In schimb, daca vorbim despre impunerea sechestrelor, agentii economici trebuie sa stie ca acestea se pun in ordinea descrescatoare a datoriilor si a activelor.
Sechestrul pe bunuri, dupa marimea datoriilor
"Exista un program de calculator special care listeaza instiintarile, respectiv somatiile catre societatile cu datorii si, in termen de 15 zile lucratoare de la primirea lor, societatile in cauza sunt obligate sa-si achite debitele cu care sunt inregistrate la Fisc", ne-a declarat directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Bucuresti, Cristian Nicolae Stoina. In cazul in care exista necorelatii intre datele existente la Fisc si cele din contabilitatea firmei, reprezentantii acesteia au posibilitatea legala de a solicita verificarea datelor si, dupa caz, reglarea fisei analitice de platitor. Practic, Fiscul nu are criterii stabilite clar pentru a selecta societatile introduse in procedura de executare silita, singura "conditie" fiind existenta datoriilor. Orice datorie, mai mare sau mai mica, ajunsa la scadenta si neachitata intra automat in procedura de executare silita, afirma seful Fiscului bucurestean. Odata cu expirarea termenului de 15 zile, se trece la blocarea conturilor bancare ale datornicilor cu ajutorul bancilor, urmand ca dupa identificarea activelor sa se treaca si la sechestrarea acestora in vederea valorificarii. "Valorificarea sechestrelor se face cu prioritate la societatile cu datoriile cele mai mari pentru ca este absurd sa incepi cu un butic", spune directorul Stoina. Dupa impunerea blocarii conturilor, singura operatiune acceptata de banca in numele societatii comerciale va fi plata salariilor catre angajati. In rest, banii din cont iau drumul catre trezorerie pentru plata taxelor si impozitelor restante catre stat.
O portita de scapare
Pana de curand procedura de executare silita se derula extrem de greu si de foarte multe ori firmele care se gaseau in aceasta situatie reuseau sa scape folosind la maximum portitele oferite chiar de lege. De exemplu, pana anul trecut, cand au fost modificate Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala, operatiunea de executare silita era automat intrerupta daca firmele intrau in proceduri speciale (lichidare sau reorganizare judiciara) sau daca acestea faceau obiectul unui dosar aflat la Parchet. Pana la solutionarea cauzelor totul era blocat, iar firmele aveau timpul necesar sa-si evapore activele si eventualii bani din cont. Nu de putine ori, si administratorii lor se faceau nevazuti in lumea mare. Chiar si dupa noile reglementari statul nu-si poate recupera banii prin executie silita daca firma se afla in lichidare sau reorganizare judiciara. "Fiscul devine in aceste situatii un creditor inscris la masa credala in pozitia de creditor privilegiat. Acest lucru nu inseamna ca noi vom recupera primii datoriile, intaietate avand institutiile care au instituit sechestre de rang intai", a mai precizat Stoina.
