Banii pentru reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii, ca si cei pentru retelele de utilitati pu-blice vin mai ales de peste hotare. Chiar daca au nevoie disperata de bani, nu toate localitatile pot accesa astfel de imprumuturi, ci doar cele bogate. Restul apeleaza la credite guvernamentale. Introducerea din aceasta vara a principiului autonomiei locale financiare si cresterea la 25 la suta a limitei gradului de indatorare a autoritatilor locale vor putea asigura cofinantarea proiectelor multianuale.
Introducerea prin noul Cod fiscal a unor taxe noi, cum ar fi cea pe locuintele considerate de lux si pe terenurile proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale constituie surse de crestere a colectarilor. Noul Cod fiscal nu limiteaza in nici un fel administratiile locale in privinta taxelor si impozitelor.
Cel mai mult se imprumuta bucurestenii
Pentru proiectele de infrastructura Primaria generala a imprumutat peste 1 mld. si jumatate de euro. Alta jumatate de miliard de euro a fost obtinuta printr-o emisiune de obligatiuni pentru Pasajul Basarab, parcari si centrul istoric. Un imprumut de la Banca Europeana de Investitii (B.E.I.) de vreo 500 mil. euro merge spre modernizarea a 1.800 de strazi periferice.
Oraselor mari le da si lor mana
Primaria din Arad a imprumutat 20 milioane euro de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) pentru reabilitarea unor strazi si linii de tramvai. Primaria din Timisoara a emis obligatiuni de 200 miliarde lei pentru reabilitarea a cinci tronsoane de drumuri principale. Primaria din Sibiu a incheiat un contract de credite cu BERD in valoare de 15 milioane euro pentru reabilitarea infrastructurii de transport. Judetele Arad, Maramures, Mures, Harghita, Prahova si Suceava vor beneficia de o finantare pentru dezvoltarea infrastructurii in orasele mici si mijlocii in valoare de 29.453 milioane de euro. Pentru finantare, Guvernul a aprobat un imprumut de la B.E.I., la care se adauga fonduri PHARE si bani de la buget. In schimb, sumele necesare achitarii impozitelor, taxelor platibile in Romania si oricaror taxe aferente programului cad in sarcina bugetelor locale din judetele mentionate.
Apa e mai scumpa in Cluj si Salaj
Un program de dezvoltare a infrastructurii din orasele de pana la 150.000 de locuitori vizeaza modernizarea sistemului de alimentare cu apa si de canalizare. Benefi-ciarele sunt: Zalau, Cehu Silvaniei, Jibou, Simleul Silvaniei, Dej, Gherla si Huedin.
Programul se ridica la 380 milioane de euro, fiind acoperit din fonduri PHARE, bugetul de stat si imprumuturi B.E.I. si B.E.R.D. Prima faza-pilot cuprinde 6 judete – Alba, Botosani, Calarasi, Hune-doara, Cluj si Salaj. Pentru acoperirea unei parti a cheltuielilor s-au majorat tarifele pentru serviciile privind alimentarea cu apa inca din septembrie 2005. Majorarea va merge gradual in localitatile implicate, pentru a se ajunge, la finele anului 2008, la un tarif unic pe cele doua judete.
Proiecte de infrastructura rurala
Un numar mare de proiecte necesare a fi implementate in cadrul fazei-pilot a programului de dezvoltare rurala, pana la sfarsitul anului 2006, cuprinde circa 220 de proiecte distribuite in 104 comune din cinci judete. Pentru fiecare comuna din proiect trebuie implementate cate doua proiecte in domeniile apa, infrastructura rutiera sau obiective sociale in valoare de 300.000 de euro. A doua faza a proiectului prevede extinderea aplicatiei la alte 15 judete. Consiliul local trebuie sa organizeze licitatii pentru atribuirea lucrarilor.
