Evaziunea fiscală ajunge la aproape jumătate din piaţa tranzacţiilor de cereale, se arată într-un raport al Consiliului Concurenţei. Pe locul doi se află piaţa produselor din carne. Organizaţiile companiilor legale din domeniu acuză implicaţiile politice ale evaziunii.
Într-un raport al Consiliului Concurenţei, publicat la sfârşitul anului trecut, se arată că numai la comerţul cu grâu „tranzacţiile nefiscalizate, pentru care nu se plătesc TVA şi alte taxe şi impozite, reprezintă 40% din totalul pieţei româneşti”. „Acest lucru conduce la pierderi semnificative generate bugetului de stat şi la dezavantaje competitive create participanţilor corecţi”, precizează raportul. Directorul general din Ministerul Agriculturii, Daniela Giurcă, confirmă datele prezentate de Concurenţă. „La cereale este cea mai mare evaziune. Apoi, la distribuţia de carne. Bugetul este puternic afectat”, ne-a declarat Giurcă, fără să dea însă cifre concrete. Preşedintele Sindicatului din Panificaţie şi Morărit (Rompan), Aurel Popescu, susţine că, potrivit unui studiu întocmit de experţi, piaţa grânelor se ridică la un miliard euro anual, susţinând că la cereale se ajunge ca 50% din tranzacţii să fie nefiscalizate, „iar în industria alimentară 60 de procente”. La rândul său, Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, a precizat că tranzacţiile „la negru” în industria cărnii ajung la 4 miliarde euro pe an.
Reţeta fraudelor
Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, ne-a explicat modul în care funcţionează reţeaua evaziunii fiscale din agricultură. „Afaceristul merge direct la tarla, cu geanta de bani, şi cumpără cerealele la un preţ mult mai mic decât pe piaţa legală, direct de la producător. Fără acte în regulă. Nu plăteşte depozitarea şi duce grânele direct la moară. Morăritul se face, de asemenea, fără chitanţă sau factură. Cu banul jos. După aceea, făina este vândută, la mica înţelegere, la fabrica de pâine. Iar fără forme legale. Pe acest traseu al pieţei negre nimeni nu plăteşte TVA. Totul pe orizontală, de la materie primă la produs finit”, a dezvăluit Frumosu mecanismul de eludare a Fiscului de către „mafia din panificaţie”.
O altă formă de evaziune fiscală se produce în zona importurilor de cereale . „Este vorba de comerţul din zona intercomunitară. Se importă tone de produse agricole (în special grâu) din ţările UE. Pe acte scrie că marfa este tranzitată pe teritoriul României. Potrivit legilor UE, pentru produsele care traversează spaţiul Uniunii Europene nu se percepe TVA. Dar marfa este descărcată în depozitele afaceriştilor noştri şi ajunge la morărit şi în cele din urmă la fabricile de pâine. Nimeni nu plăteşte TVA”, a evidenţiat Aurel Popescu modul „de lucru” al evazioniştilor.
Evaziunea are finalitate politică
Liderii asociaţiilor din zona agriculturii susţin, la unison, că marile fraude fiscale sunt produse de SRL-uri şi/sau afacerişti specializaţi în evaziune, foarte bine organizaţi, care lucrează în „sistem foarte închis”. „De exemplu, judeţul Ilfov este pepinieră de evaziune fiscală”, a precizat Sorin Minea. La rândul său, Dragoş Frumosu a afirmat că „reţelele de evazionişti din zona agriculturii sunt bine protejate de politicieni”: „Drept recompensă, aceşti afacerişti vin cu cotizaţii la partid”.
