Dacă în urmă cu mai puţin de 18 luni, perspectivele pentru o mare parte din Europa Centrală şi de Est păreau sumbre, nicio ţară nu a ajuns în incapacitate de plată a datoriilor şi astfel o criză mai extinsă a fost evitată, scrie Financial Times, citat de Agerpres.
Regiunea a fost cea mai afectată de recesiunea globală, existând temeri legate de o prăbuşire asemănătoare crizei financiare din Asia de la sfârşitul anilor ’90.
Multe ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est – în ultimul deceniu, o destinaţie preferată pentru investitorii de pe pieţele emergente – s-au alimentat cu credite ieftine. Deficitele de cont curent au crescut, iar firmele şi consumatorii au acumulat datorii mari în valută străină.
Atunci când fluxurile de credit au încetat să funcţioneze, iar Europa de Vest – principala piaţă de export a regiunii – s-a prăbuşit, creşterea economică a stagnat, iar unele ţări au întâmpinat dificultăţi în a-şi refinanţa datoriile.
Ungaria, România, Serbia, Ucraina şi Letonia au apelat la Fondul Monetar Internaţional pentru împrumuturi.
Şi cu toate acestea, scrie publicaţia britanică, o criză mai amplă a fost evitată. Performanţele ţărilor s-au dovedit mult mai variate decât se preconiza, iar Polonia a devenit singura naţiune din UE care a evitat recesiunea. Astăzi, deşi mai optimiste, perspectivele ţărilor din regiune rămân, de asemenea, variate.
Criza regională a fost evitată, în parte datorită instituţiilor financiare internaţionale. Summitul G-20 de la Londra, din aprilie 2009, a asigurat faptul că FMI dispune de suficiente fonduri pentru a ajuta. Iniţiativa Viena, mijlocită de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), a oferit asigurări băncilor străine devenite jucători importanţi în regiune pentru a nu-şi retrage finanţarea.
Gospodăriile şi companiile, de asemenea, s-au dovedit surprinzător de rezistente, pregătite să-şi plătească datoriile şi să îndure programele guvernamentale de austeritate.
Scăderea importurilor din cauza recesiunii şi a preţului energiei au contribuit la reducerea şi inversarea deficitelor de cont curent ale multor state. Cu toate acestea, deficitelor bugetare au crescut ca urmare a stimulentelor şi costurilor de protecţie socială, chiar şi în Polonia. Mulţi cetăţeni ai regiunii se confruntă cu încă câţiva ani de austeritate pentru a-şi ţine în frâu finanţele publice.
În linii mari, însă, în pofida temerilor că răsturnarea norocului i-ar putea face pe cetăţeni să pună sub semnul întrebării graba de a îmbrătişa economia de piaţă în ultimele două decenii, criza nu a dus la mari schimbări în politica economică.
Guvernele rămân ataşate unei abordări de tip piaţă liberă şi – pentru cei aflaţi încă afară – de obţinere a statutului de membru al eurozonei şi al Uniunii Europene. Până şi problemele de care suferă zona euro nu au determinat ţările din regiune să respingă statutul de membru. Cele mai multe se aşteaptă însă ca admiterea să dureze mai mult, deşi Estonia a fost acceptată să devină membru al zonei euro din luna ianuarie a anului viitor.
De asemenea, unele schimbări de politică au intervenit în regiune. BERD, în special, a lansat o iniţiativă în luna mai de a dezvolta împrumuturile în moneda locală şi pieţele de capital, pentru a face regiunea mai puţin dependentă de capitalul străin şi mai puţin vulnerabilă în faţa recesiunii.
Cu toate acestea, integrarea în economia europeană mai largă va ajuta Polonia, împreună cu Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria să scoată regiunea afară din recesiune. Spre deosebire de aceste state, în Balcani şi în sud-estul Europei redresarea este cu mult mai lentă, iar perspectivele mai slabe, potrivit FT.
