Fondul Monetar cere României să îşi respecte angajamentele luate dacă vrea un alt acord. Acesta este absolut necesar. Numai sub un nou acord, FMI ne va putea acorda în 2013 reeşalonări la plată a ratelor, în condiţiile în care statul nu va avea banii necesari.
Încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), după ce prezentul acord va expira în primăvara anului viitor, va fi posibilă doar dacă Guvernul îşi va respecta angajamentele luate în cadrul actualului acord, potrivit Preşedinţiei care a remis ieri un comunicat de presă ulterior întâlnirii preşedintelui Traian Băsescu cu oficiali ai Fondului, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
„În cadrul întrevederii, reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au afirmat că România va trebui să-şi îndeplinească angajamentele existente pentru a putea încheia un nou acord, având în vedere că, în cadrul actualului program, mai multe reforme structurale nu au fost finalizate conform graficului stabilit”, relatează comunicatul de presă menţionat.
Şeful statului a mai avut şi joi, 9 noiembrie, o întrevedere la Palatul Cotroceni cu delegaţia comună a FMI, CE şi BM, el declarând atunci cã a discutat cu premierul Victor Ponta şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi s-a optat pentru încheierea unui nou acord cu FMI pentru „încă un an sau doi”. „Cred că acesta este momentul potrivit să analizăm acordul existent şi să privim şi la câteva elemente ale viitorului acord. Aşa cum am discutat cu premierul şi cu guvernatorul BNR, am decis să avem un nou acord cu FMI pentru încă un an sau doi”, declara atunci preşedintele Băsescu.
De ce este necesar un nou acord?
Argumentul oficialilor români este că acordul cu FMI va fi o umbrelă de vreme rea. Dacă dobânzile pe pieţele financiare vor creşte prea mult în urma unor evoluţii economice financiare negative în UE, România ar putea beneficia de banii ceva mai ieftini de la FMI, spun ei. In plus un acord cu FMI este un certificat de bună purtare.
În realitate motivele pot fi altele. Anul viitor Ministerul Finanţelor şi BNR trebuie să restituie FMI peste 5 miliarde de euro reprezentând rate la împrumuturile precedente precum şi dobânzile aferente. Suma nu este de neglijat. Potrivit unui raport recent al Finanţelor anul viitor România trebuie să plătească 62,6 miliarde lei serviciu al datoriei publice guvernamental, cu 9 miliarde lei (1,6% din PIB) mai mult decât în 2012. In condiţiile în care deficitul bugetar anul viitor va trebui să fie mai mic cu 0,5% din PIB, iar creşterea economică va fi modestă, se va impune reeşalonarea la plată a unor obligaţii. Aceasta nu va putea fi acceptată decât în interiorul unui alt acord.
Angajamentele nerespectate
Cât priveşte angajamentrele pe care România trebuie să le respecte acestea privesc în special privatizarea integrală sau parţială a companii de stat, în special din energetică (Romgaz, Hidroelectrica) , sector a cărei greutate economică şi strategică este din ce în ce mai mare la nivel european sau mondial.
Tot la capitolul obligaţii neîndeplinite se numără reforma sectorului sănătăţii, publicarea situaţiilor financiare ale spitalelor pe internet, privatizarea Poştei, CFR Marfă, închiderea în continuare a unor secţii de cale ferată, selecţia managerilor „privaţi” la companii precum cea de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi, CFR Marfă, etc.
5 miliarde euro trebuie să achite Fondului Monetar Internaţional Ministerul Finanţelor şi BNR anul viitor ca rate şi dobânzi pentru banii folosiţi din acordurile precedente de împrumut semnat cu instituţia internaţională.
Majorarea pensiilor militarilor: Ponta ar vrea, dar nu şi FMI
Majorarea pensiilor militarilor, propusă ce ar fi fost propusă de către guvernul Ponta în negocierile cu FMI, presupune un efort bugetar de 9 milioane de euro, considerat prea mare de negociatorii Fondului Monetar Internaţional, potrivit RTV. În consecinţă, aceştia au considerat că statul român nu-şi poate permite să facă acum astfel de majorări, iar negocierile pe această temă ar putea fi reluate abia în luna ianuarie. Guvernul Ponta intenţiona să mărească în acest an pensiile speciale pentru 30.000 de militari, după ce acestea au fost recalculate în perioada 2010-2011 şi micşorate.