Uniunea Europeană finanțează cu aproape șapte milioane de euro un proiect denumit BorderUAS, menit să crească gradul de protecție al teritoriului Europei în fața migrației ilegale.
Interesant este faptul că urmează a fi protejate nu doar țări UE, ci și câteva țări din afara Uniunii, dar care au o tendință de apropiere de UE. Autoritățile de la Bruxelles par că vor să creeze o barieră, în exteriorul UE, care să stopeze fluxurile de migranți.
Proiectul urmărește ca, până în anul 2023, Poliția de Frontieră din șase țări să poată primi date furnizate de drone (vehicule aeriene fără pilot) echipate cu radare. Cele șase țări beneficiare sunt următoarele: Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina și Belarus. Implicarea în acest program UE a Belarus pare surprinzătoare, dar trebuie amintit că proiectul BorderUAS a fost conceput înainte de înrăutățirea gravă, din ultimele săptămâni, a relațiilor dintre statele democratice și regimul de la Minsk.
Tema migrației ilegale este analizată nu doar la vârful UE ci și de șefii de state, mai ales a celor de la limita externă a UE, chiar dacă sunt doar țări de tranzit. În România, cei mai multe asemenea persoane vin din Serbia, iar din acest motiv subiectul a fost și pe agenda întâlnirii dintre președinții Klaus Iohannis și Aleksandar Vučić.
„Avem persoane care au statutul de migrant şi încearcă să treacă din Serbia în România. Migranţi vom avea şi în continuare, nu trebuie să-şi facă nimeni iluzii că se va opri fluxul migratoriu şi atunci e nevoie de proceduri foarte clare, pe zona de graniţă”
Klaus Iohannis,
Președintele României
Ministrul român de Interne, Lucian Bode, anunța că ar avea mai multe posibilități de acțiune împotriva criminalității și a migrației ilegale în zona de frontieră, dar cu condiția unor modificări în legislația internă a României, care acum este prea permisivă cu persoanele care cer statutul de refugiat, fără ca această cerere să fie justificată.
„Am găsit o variantă prin care să-i transportăm, evident sub supraveghere, la centrele de bază și să găsim o formulă în legislație, să sancționăm astfel de situații”
Lucian Bode,
Ministrul Afacerilor Interne
O problemă concretă este lipsa cadrului legal care să reglementeze readucerea migranților care s-au întors la Timișoara în alte centre de cazare, din restul României, de unde au fugit.
Proiectul pe care UE vrea să-l finalizeze până în anul 2023 vine să contracareze “trei rute majore de migrație ilegală spre Europa”, acestea fiind următoarele: cea prin estul Mediteranei, cea prin Balcanii de Vest și cea prin frontiera de est a Uniunii.
Aceste trei rute însumează 58 la sută din totalul trecerilor ilegale ale frontierelor UE și sunt cele mai frecvent folosite și pentru traficul de droguri, de arme și de mașini furate, precizează autoritățile de la Bruxelles.
În prima fază a proiectului vor fi livrate informații, de la platforme aeriene tip drone, către forțele de ordine din Ucraina și din Belarus, în cea de-a doua – cele din România și Republica Moldova, iar în cea de-a treia fază sunt avute în vedere Polițiile de Frontieră din Bulgaria și din Grecia. România pare a fi vizată și de fluxul de migranți prin Balcani, și de cel prin frontiera de est a UE (adică dinspre țările ex – sovietice).
Un punct sensibil din punct de vedere politic este situația de la granița României cu Republica Moldova, graniță care, din cauza legăturilor dintre cele două țări se poate trece foarte simplu prin punctele de frontieră, chiar și fără pașaport (doar cu cartea de identitate). UE ar dori ca și această graniță să fie cât mai puțin permeabilă, mai ales pe sensul dinspre Republica Moldova spre România.
Situația este analizată și de mass-media din spațiul rusofon și este, evident, speculată împotriva UE. Un titlu provocator, pus la o știre postată pe un site rusesc, este următorul: “Frontiera moldo – română va fi supravegheată de drone”. Chiar dacă acest lucru se va întâmpla, el va fi în avantajul și al Republicii Moldova, nu doar al României și al UE, pentru că va combate criminalitatea internațională.