Prima intalnire dintre oficialii Ministerului Economiei si Comertului (MEC) si reprezentantii exportatorilor pe tema Strategiei Nationale pentru Export, desfasurata ieri, s-a transformat rapid intr-un rechizitoriu pe care industriasii l-au facut statului roman. In loc sa ridice cuvinte de slava strategiei propuse de MEC, patronii romani au preferat sa inventarieze situatiile in care statul nu-si sprijina exportatorii si descurajeaza productia interna.
De la eliminarea, prin caietele de sarcini ale licitatiilor, a producatorilor autohtoni si pana la aprecierea „necontrolata” a leului, patronii au avut un lung inventar de reprosuri.
Cursul leului, defavorabil
industriei
„Suntem foarte ingrijorati de aprecierea monedei nationale. Aprecierea nu se produce ca urmare a unei cresteri sanatoase a productiei industriale, ci prin intrarea de capital speculativ”, a spus Ioan Cezar Coraci, presedintele UGIR-1903. Acesta s-a aratat ingrijorat si de politica energetica a statului roman. „In timp ce toate guvernele anunta masuri pe care le adopta pentru a suporta ele o parte din cresterea costului energetic, statul roman nu face nimic. Cred ca ar trebui sa atragem atentia si guvernatorului Bancii Nationale ca BNR este o institutie a Romaniei care ar trebui sa lucreze in folosul Romaniei”, a mai spus Coraci.
Ingrijorati de aprecierea continua a leului sunt si patronii din industria usoara. „Pe unde mergem la targuri externe, partenerii nostri spun ca leul se va aprecia pana anul viitor la un curs de 28.000 lei vechi pentru un euro. Aceasta ar insemna triplarea productivitatii, in conditiile in care deja in industria noastra productivitatea are aceleasi valori ca in oricare alt loc”, a spus Mihai Pasculescu, vicepresedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara Fepaius.
Ingrijorarea exportatorilor romani fata de viitorul industriei autohtone a fost sintetizata de Ioan Cezar Coraci: „Pentru a exporta ceva, noi trebuie sa producem. Cand industria romaneasca nu va mai produce nimic, nu vom mai exporta”.
Bani pentru capitalizarea Eximbank
Aproape la unison, industriasii romani au cerut ministrului Economiei, Codrut Seres, ca Eximbank sa fie capitalizata pentru a putea acorda sprijin exportatorilor. „Aceasta problema credem ca se poate rezolva destul de usor. Eximbank are acum un capital social de aproximativ 40 de milioane de euro, in limita caruia poate acorda garantii pentru participarea la licitatii externe. Cum suma este destul de mica, se termina repede”, a fost de acord Codrut Seres.
Suma propusa pentru capitalizarea suplimentara a Eximbank este de 100 milioane lei. „Daca vor exista bani mai multi, Eximbank va putea lua in calcul si demararea altor programe specifice exportatorilor pe o piata sau alta”, a mai spus Seres. Exportatorii au mai vorbit si de un program anti-dumping. „Nu intelegem cum mai exista pe harta complexul comercial Europa, plin de marfuri contrafacute”, si-au exprimat indignarea textilistii. Nici importurile masive de automobile straine (apreciate la aproximativ 10% din importurile tarii) nu au scapat de reprosurile industriasilor.
Sprijin pentru trei industrii
Industriasii si ministrul Seres au cazut de acord pentru a incuraja dezvoltarea marcilor proprii in cazul a trei industrii competitive. „Parerea mea este ca ar trebui sa alegem cele trei industrii care s-au dovedit cele mai competitive la export. Probabil este vorba de textile, IT si productia de mobila. Ar mai putea fi luata in calcul productia de hrana ecologica si cea de piese de schimb pentru sectorul auto”, a spus ministrul Seres. Singura problema in suspans la acest punct a ramas stabilirea algoritmului prin care vor fi identificate cele trei industrii.