» Deteriorarea portofoliilor de credite arata ca tot mai multi cetateni nu-si mai platesc ratele la banci.
» Restantele au crescut in intervalul ianuarie-septembrie 2007 de la 323,3 de milioane de lei la 703,6 de milioane de lei.
» Economistii sustin ca bancile au inceput sa lase garda cam jos la creditare din cauza goanei nebune dupa cote de piata.
Restantele la creditele in lei cresc de la o luna la alta. La finalul lunii septembrie, valoarea acestora reprezenta mai mult decat dublul restantelor consemnate la inceputul anului. Desi ponderea restantelor in totalul creditarii in moneda nationala ramane sub cota de avarie (la numai 1,12%), spirala lor ascendenta nu ii ingrijoreaza pe economisti. In opinia unora, deteriorarea portofoliilor de credite arata ca bancile au lasat cam jos garda la creditare, in goana lor nebuna dupa cote de piata cat mai mari. Alti analisti sustin ca este normal sa creasca neplata, in conditiile in care portofoliile bancare se majoreaza in volum. Potrivit BNR, restantele la creditele in lei au crescut in septembrie cu 18,7% fata de luna anterioara, urcand la 703,6 la milioane de lei de la 592 de milioane de lei. In ianuarie 2007, conform sursei citate, aceste restante se cifrau la 323,3 milioane de lei. Pe locul intai in topul datornicilor se afla clientela rezidenta din Bucuresti (persoane fizice si companii), cu un volum de 202,9 milioane de lei. Restante de peste 20 milioane de lei acumuleaza judetele Cluj, Brasov, Bihor, Iasi, Ialomita, Timis si Dolj.
Bancile fug dupa acelasi iepure
"Din pacate, goana aceasta nebuna dupa profituri, dupa nisa determina bancile sa lase garda jos la creditare. Chiar daca bancile sustin ca au sisteme de prudentialitate bine pus la punct – si este drept ca institutiile straine, reputate, le au –, trebuie sa se retina faptul ca nimeni nu este infailibil. Daca adunam nisele pe care bancile si-au propus sa le atinga, ajungem sa obtinem trei sisteme bancare", a declarat economistul Daniel Daianu. Printre cauzele deteriorarii portofoliilor de credite, el a mentionat si esecul de coordonare intre banci. "Bancile fug dupa acelasi iepure (consumatorul de credite – n.n.). Deteriorarea portofoliilor nu este fatala, dar ea arata ca exista un numar de cetateni care nu mai ramburseaza. In aceste conditii, bancile trebuie sa fie mai atente cui acorda creditele, iar romanii trebuie sa fie sfatuiti sa se intinda atat cat le este plapuma", a spus Daianu. Economistul-sef al ING, Forin Catu, a aratat, la randul sau, ca restantele nu sunt ingrijoratoare, in conditiile in care ele reprezinta un procent foarte mic din totalul creditarii. "Este normal ca restantele sa creasca, deoarece si creditele cresc. Lucrurile se petrec precum in orice afacere cu volume din ce in ce mai mari", a spus Catu.
Relaxarea creste indatorarea
Companiile recuperatoare de creante avanseaza doua explicatii pentru explozia restantelor: relaxarea creditelor (care permite un grad mai mare de indatorare) si "prioritatile sezoniere" ale romanilor. "Graficul restantelor este aferent lunilor din an cand romanii sunt marcati de evenimentele majore din viata lor. In septembrie avem inceperea scolilor si atunci lumea nu isi mai plateste debitele, ci cheltuieste banii pe rechizitele si hainele copiilor. In august sunt concedii, iar bugetele se golesc. Este normal sa apara aceste sincope", a declarat Iulian Urban, director general la "Urban si Asociatii". "Am observat ca la finalul perioadelor de vacanta, de regula la sfarsitul verii si dupa perioada sarbatorilor de iarna, cand oamenii cheltuiesc mai mult decat in mod normal, restantele la creditele acordate populatiei tind sa creasca. Mai mult, de cand cu noile reglementari bancare, oamenii tind sa se indatoreze din ce in ce mai mult, pentru ca bancile permit plafoane de indatorare mai mari si pot sa ajunga la incapacitate de plata. De regula, cea mai mare parte a datoriilor pe care noi le colectam are la baza motive de natura sociala, cum ar fi cheltuielile exceptionale (costurile cu vancanta se pot incadra in aceasta categorie) sau evenimentele nefericite (cum ar fi pierderea locului de munca)", a declarat Georg Kovacs, director al EOS KSI Romania.
