Bugetul general consolidat pe primul trimestru al acestui an a înregistrat un excedent de 4,9 miliarde lei, însă reprezentanții mediului de afaceri avertizează că investițiile publice sunt în scădere față de 2014, considerat un an dezastruos. Iar creșterea economică este afectată pe termen lung.
„Cheltuielile de investiții sunt mici. Față de perioada similară a anului trecut este o creștere nesemnificativă. Însă cheltuielile din surse proprii au scăzut cu 20% comparativ cu 2014, când s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al investițiilor din ultimii 9 ani. Iar acest lucru are efecte pe termen lung în privința creșterii economice, mai ales când ai o țară care se sufocă din lipsa infrastructurii“, a precizat, pentru „România liberă“, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal și economist-șef al Raiffeisen Bank.
Acesta susține că execuția bugetară arată că nu suntem în stare să cheltuim banii pentru investiții. „Probabil că frica de DNA a determinat unii ordonatori de credite să nu mai semneze contracte, însă aceștia, cu siguranță, au avut probleme cu licitațiile anterioare sau în derularea contractelor“, conchide Dumitru. Aceeași opinie o are și Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR): “Cheltuielile de capital au scăzut cu 34% față de 2014, care a fost un an dezastruos. Datele sunt interpretabile, fiindcă ANAF nu a prezentat informațiile complete, care să cuprindă și situația creanțelor. Astfel, fie investițiile au scăzut, fie statul a întârziat plata firmelor care au executat lucrările. Avem informații că a crescut volumul de creanțe către mediul privat, iar companiile se văd obligate să se împrumute la bănci pentru a acoperi acest deficit“.
Cât privește absorbția fondurilor europene, bani nerambursabili ce ar putea sprijini economia, președintele Consiliului Fiscal spune că în luna martie s-a înregistrat un progres comparativ cu lunile anterioare, însă suntem departe de ținta propusă anterior, respectiv rată de absorbție de 80%.
De unde s-au strâns banii la buget
Conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 54,96 miliarde lei, reprezentând 7,8% din PIB, au fost cu 12,6% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative față de aceeași perioadă a anului precedent s-au înregistrat la încasările din TVA (+20,8%), accize (+11,4%), impozitul pe venit (+14,6%) și venituri nefiscale (+21,2%).
“Creșterea de peste 20% a încasărilor din TVA nu se susține doar prin campania antifraudă a ANAF. În luna decembrie s-au făcut rambursări mari de TVA, ceea ce a ușurat lunile următoare. Colectarea TVA este mai bună cu 8-9 procente, dar valoarea rambursărilor este mai mică. Ca pondere în PIB, pe primele trei luni, nu sunt creșteri spectaculoase ale colectării TVA față de anii anteriori“, arată Ionuț Dumitru. Iar Cristian Pârvan spune că ANAF nu a arătat dacă există sau nu întârzieri în rambursarea TVA: „Colectarea TVA este prezentată ca o mare victorie. Însă dacă nu rambursează la timp taxa, se blochează economia“.
Reamintim faptul că România a avut, în perioada 2000-2011, cel mai mare decalaj la colectarea TVA faţă de potenţial, de 42%, în timp ce media europeană a fost de 17%. Adică, Fiscul colectează doar 58% din totalul TVA de colectat la bugetul statului.
