Anul acesta numai România, Franța și Spania vor avea deficit bugetar de peste 3% sau apropiat de 3%, susţine economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. Potrivit acestuia, în vremuri de creştere economică, deficitul trebuie să fie spre zero.
Creşterea economică de 5% este nesustenabilă şi provoacă dezechilibre, iar deficitul bugetar este mult prea ridicat, nelăsând spaţiu pentru ce se va întâmpla în scenariul de scădere economică. “Nu putem vorbi la modul serios de o creștere de 5% stabilă, sustenabilă, fără probleme an de an și zi de zi dacă nu facem ceea ce trebuie să facem. Vestea proastă este că economia nu poate crește sustenabil cu 5% numai pe bază de stimuli monetari, fiscali și salariali. Vestea bună este că economia poate fi adusă la o creștere de 5% dacă se implementează un program atotcuprinzător de reforme structurale care să utilizeze exact cei trei factori: capital, forță de muncă, productivitate”, a declarat Valentin Lazea, care a precizat că vorbeşte în nume personal, nu al instituţiei.
Potrivit lui Lazea, citat de Agerpres, ritmul de creștere pe care România și-l poate permite fără a afecta deficitul bugetar, deficitul extern, datoria publică sau inflația este de 3-3,5%, conform estimărilor mai multor instituții, printre care BNR, FMI sau Comisia Europeană.
Deficite prea mari
Pe de altă parte, Valentin Lazea a amintit că anul trecut România s-a situat la limita de 3% în ceea ce privește deficitul fiscal, iar anul acesta pe politici neschimbate s-ar ajunge, conform prognozei de primăvară a Comisiei Europene, la un deficit de 3,5% din PIB.
“3% nu este un optim. 3% este deficitul bugetar la care o economie poate să ajungă în cele mai grele timpuri, adică atunci când economia stagnează sau merge în jos. În mod normal, într-un ciclu economic care are suișuri și coborâșuri deficitul trebuie să fie foarte mic sau chiar zero la sută în timpurile de creștere, cum este acum în România, astfel încât atunci când lucrurile în economie se înrăutățesc să aibă loc să coboare până la un minimum de 3%. Deci 3% nu este un target pe care trebuie să îl îndeplinim an de an și zi de zi pentru că întrebarea este ce o să facem când economia, care acum crește cu 5% pe an, o să decelereze la 0 sau la 1 sau la -2%, unde ne ducem cu deficitul? Lucrul acesta nu se înțelege și nu se vrea să se înțeleagă”, a punctat Lazea.
Potrivit acestuia, România este singura țară care a ajuns la un deficit mic și “a luat-o pe contrasens”. Lazea a menționat faptul că în timp ce toate țările care depășeau limita de 3% au venit în jos cu deficitul și au convers spre valori mai mici, România a luat-o în sens opus, astfel încât în anul acesta numai România, Franța și Spania vor avea deficit de peste 3% sau apropiat de 3%.
Atenţie la dobânzi
În ceea ce privește datoria publică, aceasta pare benignă pentru că datorită creșterii rapide a PIB raportul datorie publică/PIB pare să stagneze sau chiar să o ia în jos, dar acest lucru ar putea induce în eroare deoarece creșterea de acum este înaltă și trebuie gândit ce se va întâmpla când creșterea va decelera. Pe lângă aceasta, nivelul dobânzilor de acum este unul redus. “La acest capitol macroeconomic stăm bine, dar prin politici prociclice riscăm foarte mult să stricăm ceea ce am atins cu destule sacrificii. Țara aceasta a trecut prin niște eforturi deosebite ca să ajungă la acești indicatori”, a adăugat economistul-şef al BNR.
Veniturile bugetare, prea mici
România a înregistrat în trimestrul I al acestui an o rată de creştere economică de 5,7%, cea mai mare din UE. Însă creșterea economică spectaculoasă din primul trimestru nu se reflectă în veniturile la buget, aşa că deficitul fiscal al României e posibil să depășească în acest an pragul impus de Uniunea Europeană, a declarat președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, într-un interviu acordat Reuters. “Este o enigmă de ce la un ritm de creștere economică atât de mare colectarea TVA a fost dezamăgitoare, iar profitul companiilor a scăzut în termeni nominali”, a afirmat Ionuț Dumitru, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană, cu ochii pe noi
La finalul primului trimestru, România a raportat un mic surplus bugetar, dar atât Consiliul UE, cât și Comisia Europeană se așteaptă ca, atât în 2017, cât și în 2018, țara să înregistreze cel mai mare deficit din UE – de 3,5% și, respectiv, 3,7% din PIB. Luni, oficialii de la Bruxelles au avertizat România că trebuie să își corecteze deficitul, altfel riscă să fie declanșată o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar afecta ratingul de țară.
Cu toate acestea, parlamentarii de la București se pregătesc să aprobe o lege a salarizării unice în sectorul bugetar care ar prevede majorări salariale de două cifre sau chiar de trei.
De ce nu poate crește economia cu 5%
Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a explicat că România nu poate crește cu 5% pe an, pentru că forța de muncă, productivitatea și capitalul au suferit pierderi în perioada postcriză, iar pentru un asemenea ritm de creștere este nevoie de reforme structurale.
„O să spuneți: de ce nu putem crește noi astăzi cu 5% pe an? Ce ne împiedică? Haideți să ne uităm la cei trei factori de producție care intră în componența produsului intern brut. Cei trei factori sunt capitalul, forța de muncă și productivitatea sau așa-numita productivitate totală a factorilor. Toți trei factorii postcriză au suferit pierderi, involuții. De pildă, factorul capital, care are drept componentă esențială investițiile străine directe, am văzut cum aceste investiții străine directe au scăzut de la 7,3 miliarde euro pe an în perioada 2004-2008 la o medie anuală de 2,5 miliarde euro în perioada 2009-2015. Deci cu 5 miliarde de euro mai puțin anual au intrat în perioada postcriză sau cu 25 miliarde de euro mai puțin în cinci ani”, a explicat Valentin Lazea.
Reducerea forţei de muncă
El a mai spus că forța de muncă nou-intrată în câmpul muncii, la împlinirea vârstei de 18 ani, se situa, în medie, la 365.000 oameni anual în perioada 2004-2008, în timp ce în perioada 2009-2015 s-a redus la circa 250.000 oameni/an, ca urmare a prăbușirii natalității după 1990. În perioada actuală se nasc 190.000 de copii anual.
Lazea a afirmat că productivitatea, al treilea factor de producție, depinde în mod covârșitor de calitatea sistemului educațional, iar conform testului internațional PISA, realizat în anul 2012 și efectuat în rândul liceenilor de 15-16 ani în 65 de țări, România ocupa locul 45 la matematică, locul 49 la științe și locul 50 la citire și înțelegerea textului.
Valentin Lazea a explicat că România nu poate crește cu 5% pe an, pentru că forța de muncă, productivitatea și capitalul au suferit pierderi în perioada postcriză.
