Două federaţii ale constructorilor europeni solicită intervenţia Comisiei Europene deoarece are loc „deteriorarea rapidă şi dramatică” a situaţiei licitaţiilor şi proiectelor din domeniul infrastructurii de transport.
Licitaţiile desfăşurate recent pentru construirea celor nouă tronsoane de autostradă dintre Nădlac şi Sibiu, finanţate din banii UE şi câştigate în principal de regi ai asfaltului şi de câteva firme italiene, i-au adus în pragul revoltei pe constructorii străini. Două federaţii europene ale constructorilor (European International Contractors – EIC – şi European Construction Industry Federation – FIEC), care au printre membri majoritatea firmelor străine prezente în România, au adresat la începutul acestei luni o scrisoare comisarilor europeni pentru piaţa internă şi pentru dezvoltare regională, Michel Barnier şi, respectiv, Johannes Hahn.
Constructorii afirmă că proiectele finanţate din fondurile UE suferă de „o pregătire insuficientă a proiectelor, proceduri de licitaţie neuzuale şi prost conduse, condiţii contractuale incorecte şi hărţuire a consultanţilor manageri ai proiectelor”. Cele două federaţii spun că evoluţiile se întâlnesc în întreaga Europă Centrală şi de Est, însă au ales să menţioneze doar România în scrisoarea lor deoarece aici lucrările sunt critice.
Licitaţii „originale”
Cele două federaţii solicită CE să intervină pentru a modifica procedura de desemnare a câştigătorilor la licitaţii. La ultimele licitaţii pe Nădlac-Sibiu desemnarea câştigătorilor a avut loc pe baza ofertelor financiare (ce au contat în proporţie de 30%) şi a celor tehnice (70%). Din cauza absenţei criteriilor exacte de apreciere a ofertelor tehnice, câştigătorul a putut fi jonglat cu uşurinţă prin punctarea acestora. Într-o contestaţie la licitaţie, firma germană Max Boegl a acuzat exact acest lucru.
Constructorii solicită Comisiei Europene să oblige Transporturile să modifice actualul sistem, în care şi oferta financiară, şi cea tehnică sunt deschise în acelaşi timp. Fie se aplică sistemul preţ minim după o primă fază de precalificare în care constructorii îşi demonstrează seriozitatea şi capacităţile (sistem aplicat la autostrada Cernavodă-Constanţa), fie întâi se face punctarea ofertei tehnice, după care se desigilează oferta financiară şi se punctează şi aceasta.
Consultanţii să fie plătiţi de UE
O altă propunere vizează consultanţa proiectelor. Rolul acestora e foarte important, anume aprobarea plăţii constructorilor, avizarea modificărilor de proiecte, arbitrajul despăgubirilor. De aceea, ei trebuie să fie echidistanţi, nu însă şi în România, unde Ministerul Transporturilor face presiuni asupra lor. Propunerea federaţiilor este ca în viitor consultanţii să fie plătiţi de Comisia Europeană, şi nu de către Ministerul Transporturilor, pentru a fi cu adevărat independenţi, în interesul proiectului.
Contracte adaptate original
O altă solicitare priveşte mult lăudatele contracte de tip internaţional FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi), introduse de Guvern la finele anului trecut şi detaliate în luna martie printr-un ordin al ministrului Transporturilor, Anca Boagiu.
Federaţiile acuză că modelele de contracte FIDIC au fost adaptate astfel încât statul să nu mai aibă nici o răspundere, chiar atunci când nu îşi îndeplineşte obligaţiile, iar constructorii să aibă toate obligaţiile. Statul va putea rezilia un contract imediat, în timp ce notificarea constructorilor e efectivă de abia după 6 luni. Chiar dacă statul nu a expropriat terenurile necesare construirii autostrăzilor, iar contructorii sunt obligaţi ori să stea degeaba, ori să îşi plimbe utilajele dintr-o parte în alta a zecilor de kilometri de şantier unde statul are expropriate eventual câteva sute de metri, constructorii nu vor fi îndreptăţiţi să ceară daune.
Federaţiile ameninţă că există riscul ca în viitor „contractorii europeni experimentaţi să se abţină de la participarea lor în România”.
