Dispare monitorizarea MCV, se menține Mecanismul privind Statul de Drept

“Mecanismul privind Statul de Drept” va fi, după toate aparențele, noul sistem prin care Comisia Europeană va urmări evoluțiile din România în domeniul Justiției și al Afacerilor Interne. Noul Mecanism va rămâne activ după ce sistemul de monitorizare MCV asupra României va înceta. MCV a funcționat de la integrarea României în Uniunea Europeană, iar guvernele de la București au încercat permanent să obțină ridicarea (anularea) monitorizării MCV, percepută drept o suspiciune la adresa evoluțiilor democratice din România.

Ministerul român al Justiției a anunțat, ieri, că ministrul Stelian Ion a avut o discuție cu experți ai Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului European privind Statul de Drept. “Subiectele de interes pentru Comisia Europeană au fost: stadiul proiectului de lege pentru desființarea SIIJ, procesul de modificare a legilor justiției, noua Strategie Națională Anticorupție și activitatea ANABI”, a anunțat partea română.

SIIJ este Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, mult mai cunoscută sub numele de Secția Specială, fiind acea structură a Parchetului General care îi anchetează pe magistrați și despre care Occidentul susține că, prin această activitate, ar putea afecta independența Justiției din România. La rândul ei, ANABI este Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

Ministerul Justiției precizează, în comunicatul de ieri, că noua Strategie Anticorupție a României va fi adoptată în toamna acestui an.

În paralel, Ministerul Justiției și ANABI au inițiat consultări inter – instituționale “pentru definitivarea proiectului de strategie integrată pentru recuperarea produsului infracțiunii”. Această strategie comună va include un plan de acțiuni pentru perioada anilor 2021 – 2025 cu măsuri legislative și administrative de consolidare a ANABI, precum și cu măsuri “de creștere a eficienței în ansamblu a sistemului instituțional – poliție, parchet, instanțe, ANABI și ANAF”.

„Apreciem cooperarea cu instituţiile din România în contextul noului Mecanism privind Statul de Drept şi contăm pe sprijinul dumneavoastră în consolidarea acestuia la nivelul Uniunii Europene. În funcţie de progresele înregistrate în perioada următoare, există premisele ca România să fie evaluată doar în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept, iar monitorizarea în context MCV să se finalizeze”, i-au declarat ministrului Stelian Ion reprezentanţii Comisiei Europene, în cadrul discuțiilor purtate pe tema Mecanismului privind Statul de Drept.

În fața specialiștilor Comisiei Europene, ministrul Stelian Ion a oferit detalii despre stadiul dezbaterilor din Parlamentul României privind proiectul de lege pentru desființarea SIIJ. De asemenea, ministrul a precizat că proiectele celor trei legi ale Justiției urmează să fie definitivate și transmise Comisiei de la Veneția, pentru aviz. Aceste proiecte vor fi adoptate de către Guvern până la finalul lunii aprilie, aşa cum este prevăzut în Memorandumul cu tema “Demersuri prioritare necesare pentru finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) – legislația în domeniul justiției”.

„Pentru noi, este foarte important procesul de consultare privind legile Justiției. Am primit propuneri din partea magistraților, care vor fi incluse în proiectele actelor normative. De asemenea, vom solicita şi avizul Comisiei de la Veneția şi al GRECO. În același timp, ne așteptăm şi la o dezbatere amplă în Parlament, iar avizele forurilor europene vor avea rolul de a valida întregul concept al celor trei legi”, a declarat ministrul Justiţiei, Stelian Ion.

Comunicatul Ministerului Justiției nu indică limpede în ce va consta noul Mecanism prin care va fi monitorizată România. Pe de altă parte însă, Comisia Europeană precizează, la modul general, că Mecanismul privind statul de drept “prevede un proces pentru un dialog anual la care participă Comisia, Consiliul și Parlamentul European, alături de statele membre, parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate din domeniul statului de drept. Raportul privind statul de drept este baza acestui nou proces”.

Comisia Europeană mai spune că raportul privind statul de drept și lucrările pregătitoare cu statele membre se elaborează anual “și vor servi ca bază pentru discuțiile din UE. Ele au rolul de a preveni, în același timp, apariția sau agravarea problemelor. Identificarea provocărilor, cât mai curând posibil și cu sprijinul reciproc al Comisiei, al altor state membre și al părților interesate, inclusiv Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, ar putea ajuta statele membre să găsească soluții pentru menținerea și protejarea statului de drept”.

Raportul anual privind statul de drept are rolul să monitorizeze “evoluțiile semnificative, atât pozitive, cât și negative, care au impact asupra statului de drept în țările membre” ale Uniunii Europene. Raportul acoperă patru piloni: sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul mass-media, precum “și alte aspecte instituționale legate de sistemul de control și echilibru”. Cu privire la România, raportul din anul 2020 preciza că “independența sistemului judiciar este percepută de publicul larg ca situându-se la un nivel scăzut, iar această tendință s-a înrăutățit în ultimii ani. Deși Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat la unele sesizări primite legate de apărarea independenței, a reputației și a imparțialității magistraților, activitatea generală a Consiliului în acest domeniu a fost limitată”.

(CITAT)

„Pentru noi este foarte important procesul de consultare privind legile Justiției. Am primit propuneri din partea magistraților, care vor fi incluse în proiectele actelor normative. Vom solicita şi avizul Comisiei de la Veneția”

Stelian Ion,

Ministrul Justiției