Dacă e ianuarie, e scumpire la carburanţi şi ţigări pe bază de accize. Din vară cresc preţurile la gaze, iar toamna se numără noua valoare a gigacaloriei. Adăugaţi la asta factura mai mare la curentul electric, ceva majorări de impozite amânate pe fondul anului electoral şi inflaţia indusă de cursul de schimb (presiunea pe leu e mare după alegeri). Să ne rugăm măcar să plouă.
Ieri am aflat că inflaţia din ultimele 12 luni (septembrie 2011-septembrie 2012) a atins 5,3%. Prognoza BNR pentru 2012 era de 3,2%, dar scumpirile la alimente au ieşit din grafic, stricând socotelile Băncii Centrale. Anul viitor lucrurile se complică serios.
Accizele se calculează la un curs cu 5% mai mare, continuă calendarul scumpirilor la gaze şi energie electrică, e greu de crezut că preţul gigacaloriei va fi menţinut la valorile din prezent (primarul Sorin Oprescu anunţase iniţial majorări încă din 2012, dar a renunţat apoi brusc, de teamă să nu se supere electoratul social-democrat subvenţionat). Deşi nimeni nu pomeneşte înainte de alegeri de majorări de impozite, e greu de crezut că acestea vor lipsi cu desăvârşire, în contextul în care investiţiile străine sunt anemice, muncitorii români trimit tot mai puţin rudelor de acasă, fondurile europene se absorb cu greutate.
De regulă, după alegeri urmează ajustări, fie la nivelul veniturilor statului (fiscalitate crescută), fie la nivelul cursului de schimb (lipsa de performanţă din economie devine brusc vizibilă), fie din ambele direcţii. Să nu uităm că în 2013 şi 2014 sunt vârfuri de rambursare în contul datoriei publice externe (cam 5 miliarde euro anual), iar cursul de schimb dă semne de nervozitate încă de acum (a fost nevoie de încă o plafonare temporară a sumelor oferite de BNR băncilor în cadrul licitaţiilor repo săptămânale pentru ca luni euro să nu ajungă la 4,6 lei). Puseul de inflaţie pe care îl aşteptăm în 2013 va veni nu doar din majorările de tarife la utilităţi şi creşterea accizelor care merg în preţuri, ci şi din cursul de schimb. Să ne rugăm măcar să plouă, iar anul agricol 2013 să fie unul bun, pentru a nu adăuga noi motive de creştere a preţurilor din dezechilibrul dintre cerere şi ofertă pentru produsele alimentare.
Combustibili, ţigări, alcool
Cum ponderea accizelor în preţul benzinei se apropie de 30%, majorarea cu 5% a cursului euro/leu atrage o creştere cu aproximativ 1,5% a preţului la pompă. În cazul motorinei, majorarea este de 1,2% (accizele au pondere de 25% în preţ).
Atenţie, e vorba numai de majorarea indusă de creşterea cursului de schimb, motorina urmând să cuantifice şi majorarea accizelor cu 4,5% (de la 374 euro/tonă la 391 euro/tonă din ianuarie 2013). Trăgând linie, preţul motorinei va creşte cu aproximativ 2,5% (1,2% plus 1,35% – ponderea în preţ a majorării accizelor), adică 15 bani/litru; benzina va creşte, la rândul său, cu 9 bani pe litru. La ţigări, ponderea accizelor reprezintă mai mult de jumătate din preţul uzual al unui pachet (cam 60%), iar avansul euro cu 5% în intervalul 1 octombrie 2011-1 octombrie 2012 aduce în plus la preţ aproximativ 3% (cum preţurile diferă destul de mult pe pachet, să luăm în calcul o marjă de 2,75-3,25%). Asta fiind numai influenţa cursului de schimb, tot din ianuarie urmând să se majoreze şi acciza de la 79,19 euro/1.000 ţigarete la 81,78 euro/1.000 ţigarete (+3,2%, cu o contribuţie în preţ de 1,8%). Per total, o creştere şi în acest caz cu aproximativ 5% în medie (0,6 lei/pachet – adică 60 de bani).
Pentru băuturi, majorarea vine din creşterea cursului la care se calculează acciza (+5%), dar nu am simulat calculul din cauza diferenţelor foarte mari de preţ şi a concentraţiilor de alcool. În acest caz, mulţumită ponderii reduse a accizei în preţurile cu amănuntul, scumpirea e modestă (sub 0,15 la bere, de pildă).
În compensaţie, statul va încasa suplimentar din majorarea accizelor până la 1 miliard de lei (10% din veniturile statului, 3,3% din PIB, provin din accize). În 2011 încasările din accize au fost de aproape 20 de miliarde lei. Într-o variantă optimistă deci, încasările ar trebui să urce cu 5%, dacă nu asistăm la reduceri sensibile ale consumului.
Gaze, energie electrică
Preţul gazelor naturale livrate populaţiei a urcat deja din 15 septembrie cu 5%, iar pentru firme majorarea este de 10%, întrucât creşterea costurilor nu a fost transferată în preţurile finale în ultimii ani. Majorările de preţ pe seama eliminării subvenţiilor (preţu-rile reglementate dispar până în 2017 la energie electrică şi 2018 la gaze) vin însă din urmă. Prima majorare pentru consumatorii casnici din 2013 va fi realizată în 1 iulie 2013, când preţul va urca cu 8%, apoi acesta va creşte cu două procente la 1 octombrie. Pentru consumatorii noncasnici preţul urcă în 2013 cu 18%. În 2014 majorările sunt identice, urmând ca din 2015, 2016, 2017 şi 2018 creşterea de preţ să fie de 12% pe an doar pentru consumatorii casnici.
La energie electrică, ca şi la gaze, am avut deja în septembrie o majorare a tarifelor cu 5% pentru consumatorii casnici şi non-casnici. Mai departe, strategia de eliminare a preţurilor reglementate prevede creşterea procentului de achiziţie din piaţa concurenţială la 10% (de la 0%) pentru consumatorii casnici în 2013 (ţinta este 30% pentru 2014, 50% în 2015, 70% în 2016 şi 100% până la finalul lui 2017). Pentru cei noncasnici am avut deja o majorare la 15% din septembrie, urmând ca în 2013 procentul de achiziţie din piaţa concurenţială să urce la 85% până în septembrie iar în ianuarie 2014 la 100%. Preşedintele ANRE estima în septembrie că achiziţionarea a 15% din energia electrică din piaţa concurenţială pentru consumatorii noncasnici va avea ca efect o creştere a preţului la consumatorul final cu 2-3%. Păstrând proporţiile, ar rezulta o creştere de aproximativ 15% pentru consumatorul final în 2013. Cum preţul gazelor şi al energiei electrice influenţează şi alte preţuri de cost, majorările se vor propaga în întreaga economie, la scări diferite.
Gigacalorie şi fiscalitate
Săptămâna trecută, primarul Sorin Oprescu anunţa că toţi bucureştenii cu venituri mari („peste 2.000-2.500 lei pe cap de familie”) vor plăti aproape dublu preţul gigacaloriei, primăria nemaiputând să acopere diferenţa dintre preţul real de 328 lei şi cel subvenţionat de 170 lei. S-a răzgândit însă brusc, anunţând că primăria face cinste şi în această iarnă, dar „în primele luni ale anului viitor” ajustarea tarifelor la veniturile consumatorilor se va repune pe tapet. E clar că apropiatele alegeri au ţinut preţul pe loc, dar la anul nu mai există restricţii în acest sens. O prezenţă meteorică pe masa Guvernului a avut-o şi proiectul MF de creştere a impozitelor, taxelor locale şi amenzilor cu 16%, în urma unei ajustări cu inflaţia neoperată în ultimii 3 ani. Proiectul a fost retras la fel de repede în urma unei intervenţii a premierului, dar sunt şanse reduse ca impozitele locale să nu fie majorate în 2014. Până atunci, Guvernul se poate confrunta cu foamea de bani şi tentaţia de a-şi creşte veniturile prin noi taxe. Impozitarea proprietăţii multiple şi a celei de lux poate fi o sursă, de care s-a pomenit deja în declaraţiile oficiale; similar, cota unică poate fi pusă sub presiune la un moment dat.
Cursul de schimb, sursă de inflaţie
Importurile (suntem o economie care importă mai mult decât exportă) sunt sursă de inflaţie dacă leul se depreciază. În plus, ratele la bănci sau facturile la telefonia mobilă cuantifică imediat avansul euro. În ţară intră tot mai puţină valută (investiţii străine directe, remiteri, fonduri europene) iar leul resimte acest lucru. În plus, 2014-2015 sunt anii cu vârfuri de plată în contul datoriei publice externe (BNR returnează o parte din banii FMI). Sunt motive deci pentru continuarea deprecierii leului în 2013, iar strângerea temporară a robinetului cu lei pentru bănci le poate atenua, dar nu le va anula.
Urban vs rural
Inflaţia oficială se calculează ca medie pe ţară, pe baza unui coş de consum la nivel naţional în care ponderile diferitelor produse şi servicii variază foarte mult între zonele urbane şi cele rurale. Creşterea preţului la utilităţi va afecta foarte mult orăşenii, nu şi pe cei ce locuiesc la ţară, au WC-ul în curte şi se încălzesc cu lemne din pădure. Similar în cazul combustibililor; când mergi cu căruţa nu te afectează acciza la benzină. Deşi inflaţia din 2013 are toate şansele să ne surprindă neplăcut, la oraşe atentatul la buzunare va fi mult mai dureros decât o vor arăta procentele din comunicatele Statisticii privind inflaţia.
