În ultimul an şi jumătate, depozitele populaţiei au reuşit să recupereze un decalaj de aproape 3 miliarde de euro faţă de credite.
Economiile populaţiei au egalat, ca valoare totală, creditele bancare, iar persoanele fizice au toate şansele să revină în postura de creditori neţi ai sistemului bancar pentru prima dată în ultimii patru ani. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României aferente lunii iulie, valoarea totală a creditelor acordate populaţiei se ridica la 102,11 miliarde de lei, sumă egală cu cea a depozitelor constituite de persoanele fizice. Mai mult, raportul dintre creditele şi depozitele în lei a ajuns de 1 la 2 în favoarea economiilor. La nivelul lunii iulie, populaţia ţinea în bănci aproape 62 miliarde de lei, în timp ce soldul total al creditelor nu depăşea 37 miliarde de lei. Această evoluţie, consideră economiştii, este una normală în condiţiile amplificării crizei economice. Temerile românilor privind viitorul au generat o scădere cu peste 50% a cererii de credite în ultimul an de zile, dar au condus şi la o creştere semnificativă a depozitelor. Faţă de iulie 2009, volumul economiilor în valută a crescut cu peste 16%, iar cel al depozitelor în lei cu aproape 5%.
Înapoi în 2006
Populaţia nu a mai fost în postura de creditor net al sistemului bancar de la jumătatea anului 2006, adică de la începutul boom-ului împrumuturilor. De altfel, în ceea ce priveşte costurile împrumuturilor, situaţia din prezent poate fi uşor comparată cu cea din urmă cu patru ani. Potrivit datelor BNR, la nivelul lunii iunie a acestui an, dobânda medie la creditele în lei a fost de 15,88%, faţă de 15,32% în 2006, în timp ce împrumuturile în euro au putut fi contractate la o dobândă medie de 7,8%, faţă de 8,8% în 2006. În ceea ce priveşte depozitele, asemănările sunt chiar mai semnificative pentru că la economiile în lei dobânda medie este similară cu cea din 2006 (7,25), în timp ce pentru depozitele în euro românii primesc cu doar 0,25% mai puţin faţă de acum patru ani. Spre deosebire de situaţia de acum însă, economia ţării se îndrepta către o perioadă de creştere accelerată.
Nu mai este cerere
Criza economică actuală şi, mai ales, perspectivele incerte ale economiei României, au forţat populaţia să aibă o atitudine mai mult decât prudentă în privinţa împrumuturilor. Potrivit datelor BNR, cererea de credite a populaţiei s-a menţinut constantă în trimestrul doi al anului, după mai multe trimestre de scădere continuă. În aceste condiţii, concluziile nu sunt foarte optimiste: „După câteva aşteptări neconfirmate privind relansarea creditării, băncile şi-au schimbat viziunea şi au indicat că în trimestrul al treilea anticipează continuarea declinului cererii de credite de consum”, arată un sondaj. Motivul principal pentru care băncile sunt mai reticente la acordarea creditelor îl constituie deteriorarea calităţii portofoliului. Peste 10% din creditele acordate de băncile locale persoanelor fizice şi companiilor au şanse zero de a mai fi rambursate. Potrivit BNR, la finalul lunii iunie 2010, ponderea creditelor cu restanţe mai mari de 90 de zile în totalul împrumuturilor era de 10,2%, de peste două ori mai mare decât la finele lui 2008. În acelaşi timp, restanţele mai mari de 30 de zile, dar mai mici de 90 de zile (creditele înregistrate la categoria restante şi îndoielnice) s‑au triplat în 2009 comparativ cu 2008, şi-au continuat creşterea şi în prima jumătate a acestui an, atingând la finele lunii iunie o pondere totală de 5,9% (faţă de 1,4% în decembrie 2008). Aceste valori plasează România pe primul loc în Europa în privinţa restanţelor, înaintea unor ţări ca Ungaria, Grecia sau Anglia, unde numărul împrumuturilor este cu mult mai mare decât în ţara noastră.
102,11 miliarde lei este valoarea totală a creditelor luate de populaţie, egală cu cea a depozitelor.
