17.6 C
București
sâmbătă, 28 septembrie 2024
AcasăInvestigații România LiberăDe ce au crescut mai puţin salariile bugetarilor

De ce au crescut mai puţin salariile bugetarilor

Angajaţii statului care pierduseră 24% au acum salarii cu doar 13% mai mici decât în iunie 2010.

Deducerile din impozit aplicate în funcţie de nivelul salarial au fost cauza majorării diferite a salariilor bugetarilor de la 1 februarie.

Deşi premierul Emil Boc a anunţat în luna ianuarie că bugetarii vor primi pe card cu 15% mai mult decât au avut anul trecut, din februarie, o parte din angajaţi au avut surpriza să constate că majorarea promisă este mai mică. În urma disputei care a urmat între sindicate şi guvernanţi, au venit şi explicaţiile oficiale: majorarea s-ar fi aplicat salariului brut, şi nu celui net. „În cazul în care salariile brute ale bugetarilor nu au crescut cu 15%, trebuie să fie o greşeală”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Gheorghe Gherghina.

Explicaţiile oficiale

Cum au explicat însă oficialii diferenţele de creşteri salariale? Salariile nete au crescut diferit după ce s-a aplicat majorarea de 15% deoarece fiecărui bugetar i se deduce o sumă din impozit, în funcţie de numărul copiilor aflaţi în întreţinere şi cuantumul salariului. Acest fapt ar fi condus la o creştere medie de 14% a salariilor nete în sistemul public, potrivit celor din Finanţe.
Salariile nete au avut o evoluţie diferită de la o persoană la alta, în funcţie de nivelul impozitului şi al sumelor care se deduc din impozit, stabilite din 2005. „Acele sume au fost stabilite tocmai când s-a introdus impozitul de 16% pentru cei care nu plăteau 16% în momentul respectiv. Ca să nu plătească mai mult, s-au stabilit sume deductibile din salariul la calculul impozitului. Aceste sume deductibile sunt între 250 lei, pentru persoanele care au sub 1.000 lei şi nu au nici un copil în întreţinere, şi ajung la 650 lei, pentru persoanele care au patru sau mai mulţi copii în întreţinere şi au sub 1.000 lei salariu”, a precizat Gheorghe Gherghina.

Deduceri regresive

Reducerea de 25% de anul trecut a fost calculată la salariul net şi aplicată pentru salariul brut, iar majorarea de 15% din luna ianuarie s-a aplicat la salariul brut.
„Primul-ministru a fost informat că, până la plafonul de 1.000 lei, majorarea salariului net a fost în medie de 14%. Între 1.000 şi 3.000 lei, unde deducerile sunt regresive, majorarea a fost în medie de 13-13,5%, iar la cei cu salarii brute de peste 3.000 lei, care nu beneficiază de deduceri, majorarea s-a situat între 12,5 şi 13%”, potrivit lui Gheorghe Gherghina.
Pentru că mărirea se aplică la o bază de calcul mai mică, salariul de bază reprezintă acum 86,64% din salariul din iunie. În schimb, sindicaliştii spun că guvernanţii se încurcă în explicaţii pentru a-şi argumenta greşelile.
Liderul Federaţiei Sindicale din Învăţământ „Spiru Haret”, Marius Nistor, susţine însă că premierul a afirmat că bugetarii vor primi pe card majorarea de 15% ,şi drept urmare salariaţii au tot dreptul să fie nemulţumiţi după ce sumele primite au fost mai
mici. „Au spus clar că majorarea va fi de 15% la salariul net. Guver¬nanţii se contrazic în declaraţii de la o lună la alta. Dacă însă majorarea medie este de 14% la salariul brut, aşa cum spun acum, să ne explice cine sunt cei care au primit majorări de peste 15% şi câţi sunt, pentru că în învăţământ nu cunosc astfel de cazuri”, a declarat Marius Nistor.

Nu ştim cine sunt angajaţii care au primit majo¬rări salariale de peste 15%, pentru că în învă¬ţă¬mânt nu am auzit încă de astfel de cazuri.”

Marius Nistor,
preşedintele Federaţiei „Spiru Haret”

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă